Care este sansa studentului si a profesorului in economia romaneasca? De la aceasta intrebare ar trebui sa ia startul o reforma a educatiei care sa cuprinda o schimbare fundamentala proiectata si realizata la nivelul sistemului de invatamant si in continutul procesului de instruire, sunt de parere economistii.
Reuniti in jurul unei mase rotunde cu tema "Educatia economica incotro?" organizata de Centrul de Economie Politica si Afaceri Murray Rothbard in cadrul suitei de intalniri "Cafeneaua academica", participantii au dezbatut aspecte ale educatiei economice in general si din Romania. Printre acestia s-au aflat Bogdan Glavan (foto dreapta), prof. univ. dr. de economie la Universitatea Romano-Americana (URA); Florin Bonciu, prof. univ. dr., prorector URA; Radu Nechita, conf. univ. dr., director Centrul de Studii in Economie si Drept, Universitatea Babes-Bolyai; Florin Citu (foto stanga), dr., Florin Citu Advisory; Cristian Paun (foto centru), conf. univ. dr., Academia de Studii Economice.

Profesorul are o influenta importanta in viata studentilor si sunt promotori activi ai libertatii de expresie si analizei critice a unor chestiuni complicate. De aceea, trebuie sa fie deschisi din punct de vedere intelectual si sa ofere informatii adecvate pentru a sprijini studentii in a intelege chestiunile in discutie. Ca urmare, in procesul de invatare, rolul profesorului trebuie sa fie de facilitator, iar acest obiectiv este atins atunci cand profesorii depun eforturi pentru ca studentii sa se implice activ in procesul invatarii. Asa se poate distinge o atitudine de tip coaching in relatia cu studentii.

Coaching-ul reprezinta un proces de predare, formare sau dezvoltare in care o persoana beneficiaza de sprijin in timp ce invata pentru a obtine un rezultat sau obiectiv personal sau profesional specific. Termenul de "coaching" poate fi atribuit unei relatii de tip informal intre o persoana care detine o mai mare experienta si expertiza intr-un domeniu sau mai multe decat alta persoana si ofera consiliere si indrumare, pentru ca cea din urma parcurga cu succes un proces de invatare. Aceasta forma de coaching-ul este similara cu "mentoring-ul".

"In procesul de predare, profesorii ar trebui sa adopte mai mult pe conceptul de coaching, astfel incat sa permita studentilor sa aleaga propriul drum. Astfel, mai multa libertate economica si o responsabilitate mai mare la nivel de invidivid pentru propria soarta vor face ca piata sa conteze in alegeri inclusiv educatia. Daca un profesor isi bate joc de curs si elevii constientizeaza acest lucru, profesorul va fi boicotat. Dar in prezent exista un dezinteres general. De aceea, nu avem o piata a educatiei functionala", apreciaza Cristian Paun.

In opinia sa, a oferi valoare pozitiva sau negativa unor modele din economia reala reprezinta uneori riscul de a obtine o reactie deloc pozitiva din partea studentilor, pentru ca acestia sunt implicit influentati de ce se intampla in mediul privat si societate, in ansamblu. "Prezentarea unor modele de succes tine intotdeauna de teoria cu care decodificam aceste lucruri. Sa predam teorie economica in scoli sau studii de caz? Astfel ca incercarea de a pune in discutie problemele reale, este redusa, costisitoare si deranjanta pentru mediul universitar. Nu se produc studenti invatati sau articole de calitate. De aceea, o discutie inspre liberalizare, neuniformizare, ar fi binevenita".

Cristian Paun a subliniat si problema demografiei si decizia autoritatilor de comasare a liceelor, ceea ce va genera un numar mai mic al studentilor si care implicit va acutiza lupta dintre universitati pentru studenti.

Daca sistemul ar penaliza incompetenta...


Indoctrinarea cu anumite teorii economice, valide sau nu, din manualele de economie, incepand cu primii ani ai facultatii, se afla in sens contrar cu valorile actuale ale pietei, au fost de parere economistii prezenti la masa rotunda. "Invatamantul contemporan esueaza in a asigura un fundament solid pentru educarea copiilor, pentru ca sistemul este unul dintre cele mai radicale proiecte de sistematizare a societatii, conceput cu intentia de a simplifica, standardiza si omogeniza formarea individului. Invatamantul de masa, de la clasa I la doctorat, nu este facut ca sa se invete, ci tocmai ca sa nu se invete. Invatamantul public modern nu s-a nascut pentru iluminarea maselor, ci pentru a le mentine intr-o stare omogena", a spus Bogdan Glavan.

Insa, oricum ar fi abordata "o reforma a educatiei, fie ca este facuta de drepta politica sau de stanga reprezinta o inteventie", mai spun economistii. Solutia "ar veni mai degraba dintr-o reforma a societatii, care sa duca in final la o schimbare a educatiei", pentru ca, spune acestia, "inertia sistemului este mult prea mare, si nu poate fi realizata o schimbare din interior". De aici si lipsa manualelor despre Economia Romaniei, in ultimii 20 de ani, care sa trateze faptele dintr-un unghi critic. Acestea, sunt inca "dificil de realizat deoarece discutia poate cadea usor in zona politica".

Pe de alta parte, "privatul nu este interesat de studiile pe care le-ai facut, daca sunt de stanga sau de dreapta, ci de randamentul pe care tu il dai la locul de munca. Daca nu este multumit de tine te da afara", a precizat Florin Citu. Astfel, "studentul trebuie sa decida singur spre ce domenii isi poate focaliza energiiile si timpul. Resursele proprii ar trebui sa fie alocate in functie de ceea ce doreste studentul, nu spre ceea ce cere programa scolara".

"Daca distorsionam piata si daca in sistemul nostru conteaza doar alocarea politica a resurselor, vom observa ca nu stam bine. In fond, nu reforma educatiei este greu de facut, ci o reforma economica", a declarat, de asemenea, Florin Citu. In opinia sa, exista o divergenta serioasa intre ceea ce ofera si arata societatea romaneasca in prezent si ceea studentii invata, de exemplu, in universitatile economice. "Si in banci, restructurarile nu incep de la cel mai slab profesional, ci de la cei care nu au spate. Sistemul este atat de corupt, incat si corporatiile sunt o parte din el"

Nu in ultimul rand, Radu Nechita a subliniat importanta si "necesitatea unei autonomii cat mai mari la nivelul regiunilor si centrelor universitare astfel incat acestea din urma sa poata exprimenta criterii proprii de admitere pentru studenti si concurenta institutionala".
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri