Cea mai mare problema a industriei usoare din Romania este lipsa tesatoriilor, a filaturilor si a topitoriilor care sa produca materii prime, necesare in procesul de confectionare, iar acest lucru este cauzat de investitiile de ordinul milioanelor de euro pe care aceste fabrici le presupun, a declarat Mihai Pasculescu, prim-vicepresedintele Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS), pentru wall-street.ro.

Industria usoara din Romania se confrunta in prezent cu o lipsa acuta a materiilor prime, care sunt importate, in procent covarsitor, din alte tari. Potrivit lui Mihai Pasculescu, in momentul de fata nu mai exista nici 2% din tesatoriile si filaturile anilor ’90, cand erau in jur de 86 de astfel de fabrici. „Nu mai exista industrie textila primara in Romania. Ar fi mai usor si mai profitabil daca am avea fabrici, sa nu mai aducem tesaturi din afara granitelor”, spune acesta.

Cat costa o tesatorie sau o filatura

Disparitia fabricilor de prelucrare a materiilor prime este cauzata de investitiile specifice foarte mari pe care acestea le presupun. Astfel, o filatura moderna costa 15 milioane de euro, iar o tesatorie poate fi intre 40 si 50 milioane de euro, in timp ce o fabrica de confectii necesita o investitie de doar 15.000 de euro. „E mai ieftin si mai usor sa investesti intr-o fabrica de confectii decat intr-una de prelucrare. Nu mai merge, o sui intr-un camion, o transporti in Transnistria si ai rezolvat problema. De aici se trage lohn-ul”, explica Mihai Pasculescu.

In Romania, 70% din productia industriei textile este realizata in sistem lohn, adica firmele straine isi deschid fabrici de productie si realizeaza confectii pentru ca ulterior sa le exporte in afara granitelor. In prezent, mai exista aproximativ 9.700 de firme care activeaza in acest domeniu, iar dintr-acestea, aproape 6.000 produc imbracaminte, 1.900 confectii si textile si 2.000 marochinarie. Companiile au exportat, anul trecut, confectii in valoare de 5,7 miliarde de euro, dintre care articole de imbracaminte in valoare de aproape 3 miliarde de euro, produse din piele depeste 1,6 miliarde euro si alte confectii textile in jur de 1,1 miliarde euro.

Industrie textila primara, materii prime proprii

Prim-vicepresedintele FEPAIUS considera ca industria primara s-ar putea dezvolta si ar putea deveni competitiva doar daca am avea materii prime proprii. „In Romania, bumbac nu creste, lana s-a degradat, dar nici inainte nu se folosea si se importa din Australia, singurele materii pe care le-am putea cultiva ar fi inul si canepa”. Pana in 1990, culturile de in din tara noastra se intindeau pe 250.000 de hectare, iar cele de canepa pe 100.000. In prezent, mai sunt doar 500 de hectare de in in Mangalia, iar canepa nu se mai cultiva deloc.

„Costul unui hectar de cultura de in este egal cu cel al unui de grau, singura diferenta este ca se recolteaza prin smulgere si nu prin cosire. Dar din momentul recoltarii, valorificarea este dubla comparativ cu pretul graului. Topitoriile aveau rolul sa transforme planta cultivata in material textil prin macerat si alte metode”, explica Mihai Pasculescu.

De ce au disparut aceste topitorii? Cultivarea inului si a altor plante apartinea de Ministerul Agriculturii, iar gestionarea topitoriilor – de Fondul Proprietatii de Stat. Dupa 1989, aceste topitorii s-au privatizat si ulterior s-au transformat in gatere, au dat faliment sau pur si simplu au fost dezmembrate si vandute pentru fierul vechi.

Un proiect de productie de tesaturi ar trebui sa cuprinda astfel un spatiu mare, pentru cultivarea culturilor, o topitorie, o filatura si o tesatorie si s-ar ridica la peste 50 de milioane de euro. Cum ar ajuta industria romaneasca? „Ar schimba-o pentru ca am avea piata, pe care am vinde-o atat la export, cat si la confectionerii din tara. Dar cine vine sa faca o asemenea investitie?”, conchide Mihai Pasculescu.

Sursa foto: sspopov/Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andra Imbrea
Andra Imbrea s-a alaturat echipei Wall-Street in 2015. A studiat jurnalismul si economia, pe care incearca sa le imbine in cadrul materialelor sale despre industria de fashion, retail&FMCG si Media&Advertising. Iubitoare de pisici, carti si festivaluri de muzica.   

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri