Exportatorii risca sa piarda scutirea de TVA la tranzactiile in lant si, odata cu ea, partenerii externi: cauze si solutii

Companiile exportatoare implicate in tranzactii in lant – cu cel putin trei parteneri intre care au loc livrari succesive de bunuri – risca sa datoreze TVA daca autoritatile fiscale le recalifica operatiunile ca livrari in Romania. Desi nu este tocmai noua, abordarea autoritatilor capata o noua valenta dupa ce definitia exportatorului din perspectiva vamala s-a modificat in Codul Vamal Unional ce a intrat in vigoare la 1 mai 2016. Aceasta modificare a transformat o mare parte dintre tranzactiile in lant la export in vanzari locale, ce ar putea fi subiect de TVA. Noua definitie a ridicat multe probleme si companiilor din afara Uniunii Europene care, potrivit noii definitii, s-au aflat in imposibilitatea de a mai figura ca “exportator” in tranzactiile desfasurate.

In aceste conditii, la fiecare tranzactie in lant la export trebuie analizat: cine este considerat a fi exportatorul marfurilor din punct de vedere vamal, pe care dintre tranzactii se aloca transportul si, implicit, unde se aplica scutirea de TVA.

In caz contrar, companiile se pot confrunta cu o recalificare a tranzactiilor care are efecte negative pentru toate partile implicate. Furnizorii romani ajung sa datoreze dobanzi si penalitati pentru necolectarea la timp a TVA, iar clientii externi au obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania pe motiv ca urmeaza sa faca exporturi din Romania.

Aceste bariere administrative pot reduce interesul companiilor externe de a colabora cu furnizorii romani pentru ca nu vor dori sa si le asume, adaugand aici si un eventual risc de a plati taxe suplimentare in Romania.

Scutirea de TVA, intre forma si fond

Scutirile de TVA necesita o intelegere a tipului tranzactiei si a normelor de aplicare a acestora. In cazul exporturilor, scutirile vizeaza, conform Codului Fiscal si Directivei Europene de TVA, livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Uniunii Europene de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau (conform art. 294 alin. (1) lit. a) sau de catre cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau (art. 294 alin. (1) lit. b).

In practica, scutirile presupun o discutie continua cu autoritatile fiscale din doua perspective: a documentelor necesare pentru justificarea scutirii de TVA, respectiv a elementelor mentionate pe acestea.

Observam ca, de multe ori, autoritatile tind sa se concentreze asupra conditiilor de forma si sa impuna cerinte mai stricte decat ar fi necesar in cazul scutirilor de TVA pentru bunurile transportate de cumparator in afara Comunitatii. Scopul lor este sa se asigure ca taxa este colectata corect. Insa, abordarea este contrara jurisprudentei in materie si a directivelor de TVA. Sa analizam cauzele.

In legislatia romaneasca, elementele de forma, respectiv documentele necesare pentru justificarea scutirii de TVA de catre furnizori, sunt prevazute de Ordinul ANAF nr. 103/2016, astfel:
- factura/documentele solicitate de autoritatea vamala pentru intocmirea declaratiei de export si
- unul dintre urmatoarele documente: certificarea incheierii operatiunii de export de catre biroul vamal de export / notificarea de export certificata de biroul vamal de export, in cazul declaratiei vamale de export pe cale electronica sau exemplarul 3 al documentului administrativ unic, folosit ca declaratie de export pe suport hartie, certificat pe verso de biroul vamal de iesire.

Discutiile intervin, de cele mai multe ori, atunci cand cumparatorul apare ca exportator pe declaratia vamala de export.

Conform practicii consecvente a autoritatilor, furnizorul poate aplica scutirea de TVA doar daca este trecut ca exportator pe declaratia vamala de export. In caz contrar, in viziunea autoritatilor, efectueaza o livrare locala catre cumparator. Prin urmare, furnizorul roman ar trebui sa emita o factura cu TVA, iar cumparatorul sa efectueze un export scutit din Romania.

De ce sunt tranzactiile in lant expuse reconsiderarii de catre autoritati

In acest context, cele mai multe probleme apar la tranzactiile in lant pentru ca exportatorul este mai dificil de identificat, fiind mai multe parti implicate. In acelasi timp, sporirea numarului tranzactiilor in lant a dus la inasprirea conditiilor de aplicare a scutirii de TVA pentru export de catre autoritati.

Astfel, o importanta deosebita trebuie acordata, in cadrul acestor tipuri de tranzactii, conditiilor INCOTERMS, potrivit carora sunt stabilite, printre altele, locul in care furnizorul ii pune la dispozitie bunurile cumparatorului, momentul la care sunt transferate riscurile si obligatiile si modalitatea de repartizare a cheltuielilor.

Un exemplu de tranzactie in lant la export este prezentat si in Ordinul 103/2016, unde, societatea A, stabilita si inregistrata in scopuri de TVA in Romania, livreaza bunuri catre societatea B, stabilita si inregistrata in scopuri de TVA in Spania. Conditia de livrare Incoterms este ex-works, transportul bunurilor fiind in sarcina companiei B. Acesta livreaza ulterior bunurile in Canada, catre societatea C, stabilita in Canada, formalitatile vamale de export fiind realizate de compania B.

Conform exemplului din Ordin, exportul este realizat de compania B, aceasta justificand aplicabilitatea scutirii de TVA pe tranzactia catre entitatea din Canada cu documentele amintite mai sus, in timp ce livrarea de la A la B este considerata o livrare locala.

Jurisprudenta si principiile europene de TVA, in favoarea exportatorilor

Exemplul dat de ordin contravine, din pacate, deciziilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) in spete similare care sustin ca este irelevant ca furnizorul nu apare ca exportator pe documentul de export (raportat la exemplul din ordin, societatea A) pentru ca nu el solicita scutirea, ci cumparatorul (societatea B) il solicita de la furnizor.

In acest sens, tratamentul autoritatilor fiscale este contrar principiilor europene de TVA, principii care stabilesc ca autoritatile nu pot refuza aplicarea scutirii pe motiv ca nu sunt indeplinite conditiile de forma (spre exemplu, contribuabilul nu este inregistrat ca exportator pe declaratia vamala de export) daca nu contesta indeplinirea aspectelor de substanta (in acest caz, existenta unui transfer de a dispune de bun ca si un proprietar si faptul ca furnizorul stabileste ca bunurile vandute sunt intr-adevar expediate in afara Comunitatii ca parte a livrarii).

In concluzie, atat principiile europene de TVA, cat si jurisprudenta stabilesc ca atata timp cat furnizorul poate sa faca dovada ca bunurile au fost transportate de cumparator in afara spatiului comunitar (cu documentele prevazute de Ordinul 103/2016), scutirea de TVA ar trebui sa se aplice.

Alexandru Aparaschivei (foto 1) este senior manager servicii fiscale Deloitte Romania, in timp ce Mihai Petre (foto 2) ocupa pozitia de senior manager servicii fiscale Deloitte Romania.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri