Taxa clawback impusa producatorilor de medicamente a cauzat o serie de efecte negative, atat pacientilor romani, cat si industriei farmaceutice. Unul dintre aceste efecte este disparitia unor medicamente de pe piata din Romania. Din 2014 pana in prezent au disparut peste 1.500 de medicamente, dintre care in jur de 300 reprezentau singura varianta comerciala. Liviu Popescu, director relatii externe al ARPIM, a explicat pentru wall-street.ro cauzele disparitiei medicamentelor din Romania.

Incepand cu luna iunie a anului 2016 au fost inregistrate 382 notificari ale detinatorilor de autorizatii de punere pe piata privind discontinuitatea temporara sau permanenta, conform rezultatelor oferite de Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale. Aceste companii din industria farmaceutica nu mai produc anumite medicamente temporar sau permanent din motive de fabricatie, comerciale, se va relua comercializarea dupa o anumita perioada sau se asigura stocuri.

"Disparitia medicamentelor reprezinta un efect, cauza din punctul nostru de vedere este filozofia pe care Romania incearca sa o impuna de ani de zile la acest capitol si anume stabilirea celui mai mic pret european", a precizat Liviu Popescu, director relatii externe al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).

Romania este singura tara din Uniunea Europeana care are acest principiu de stabilire a celui mai mic pret european pentru medicamente. Cu toate acestea, noul ministru al Sanatatii sustine ca pretul medicamentelor ar putea scadea cu 35%.

”S-a vehiculat foarte mult in presa faptul ca scaderea preturilor este o masura care sa echilibreze bugetul. Nu este adevarat. Decontarea medicamentelor in bugetul de stat se face la pretul de referinta, deci la pretul genericului. In momentul in care scadem pretul medicamentelor cu 35 la suta, singurul beneficiar real si direct este pacientul care merge la farmacie”, a declarat Florian Bodog, ministrul Sanatatii, potrivit News.ro.

Totodata, ARPIM sustine ca producatorii de medicamente sunt afectati din cauza acestei scaderi a pretului de 35%, de principiul celui mai mic pret european si, in special, de taxa clawback.

"Orice masura de scadere a pretului luata pe piata nationala din Romania duce la scaderi similare pe multe alte piete si atunci producatorul se intreaba daca mai merita, avand pierderi, nu doar in Romania, ci si in alte tari. Si pentru a nu avea atatea probleme prefera sa delisteze acel medicament, pentru a nu produce toate aceste efecte in lant in tot restul Europei", a mentionat Liviu Popescu.

Fiecare tara din UE isi stabileste preturile medicamentelor in functie de cosul de referinta, avand cel mai mic pret poate afecta tarile care au la randul lor Romania in cosul de referinta.

“In perioada 01.06.2014-1.02.2016 ANMDM a primit un numar de 1.534 de notificari din partea detinatorilor de autorizatii de punere pe piata privind retragerile unor medicamente. Din acest total, un numar de 302 medicamente sunt medicamente inovative, iar 1.212 medicamente generice. Pentru 313 notificari, medicamentul respectiv reprezinta singura varianta comerciala pentru acea molecula”, arata un document oferit de Camera Deputatilor.

disparitia medicamentelor

Sursa foto: ARPIM

ARPIM mentioneaza ca unele medicamente inovative care ar putea sa dispara de pe piata din cauza metodologiei de calcul a preturilor medicamentelor nu au alternative generice in Romania. Daca ar disparea un medicament inovativ, cele generice ar trebui sa acopere segmentul de piata lasat liber.

Efectele taxei clawback si ale noii metodologii de calcul

In 2015 a fost promovata pentru prima data metodologia de calcul potrivit careia preturile medicamentelor ar scadea cu 35 % intr-o singura etapa, apoi in 2016 aceasta scadere ar fi fost modificata pentru 3 etape, iar in momentul de fata a revenit la formula initiala pentru o singura etapa.

ARPIM sustine ca aceasta scadere se aplica "fara nicio justificare" si ca preturile medicamentelor oricum scad mereu de la sine, pentru ca apar altele noi. Reprezentatii Asociatiei au dat exemplu un medicament, care si-a pierdut drepturile lui exclusive, a trecut de etapa de inovator din 2009 si pretul acestuia a scazut de la 10 lei la 2 lei. Pe langa scaderea de 80%, pretul ar mai scadea cu 35%, astfel producatorul de medicamente ar putea delista medicamentul de pe piata din Romania.

“La origine, taxa clawback este o taxa menita sa limiteze o crestere artificiala de consum. Aceasta a aparut in timpul crizei financiare intr-o perioada in care statul era plin de datorii si trebuia sa fie o masura temporara care sa faca industria sa constribuie la necesarul de finantare in consumul de medicamente", a adaugat Liviu Popescu.

In 2012 a fost stabilita o limita de buget alocata medicamentelor care a ramas pana in prezent. Taxa clawback nu este previzibila, producatorii afla o data la 3 luni cat este aceasta. Ultimul trimestru al anului a fost in jur de 20%, iar trimestrul anterior a fost 15%.

"Platim o taxa de clawback pentru un consum care nu este sub controlul nostru, statul se bazeaza pe aceasta linie de finantare si a ajuns sa o gandeasca ca fiind o linie de venit", a mai spus directorul de relatii externe al ARPIM.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri