1) Cresterea in termeni reali a salariului mediu in Romania. Poate am avut mai toti dintre noi perceptia ca anul acesta, cu un guvern social-democrat "care da", nivelul mediu de trai in Romania ar fi trebuit sa creasca mai rapid decat in mandatele celorlalte guverne.

Asa s-a vorbit un an intreg, anume ca acum s-a dat un impuls pe salarii, care sa imprime o mai buna dinamica a cresterii economice: "wage led growth".

Ei bine, surpriza: ultimele date disponibile de la Institutul National de Statistica arata ca in octombrie 2017 castigul salarial mediu net era +13,5% in termeni nominali fata de octombrie 2016, iar in termeni reali cresterea pe ultimele 12 luni a fost +10,6%.

Numai ca in decembrie 2016 aveam +11,4% nominal si +12% in termeni reali, conform aceluiasi INS. Romania era intr-o usoara dezinflatie anul trecut, de aceea in termeni reali cresterea a fost peste cea nominala.

2016 Oct 2017 vs. oct 2016
Salariul mediu net nominal +11,4% 13,5%
Salariul mediu net in termeni reali +12,0% 10,6%

Practic, se nasc urmatoarele intrebari:

- de ce a mai fost nevoie de acest intreg discurs de un an de zile referitor la cresterea salariilor, cand vedem acum ca in anul 2016 salariul mediu net a urcat in termeni reali chiar mai bine decat in 2017? Precizez aici faptul ca si la publicarea datelor finale 2017, undeva in luna februarie a acestui an, cresterea medie reala de anul trecut se va mentine, cel mai probabil, usor sub 2016.

- de ce a fost nevoie de toate acele masuri de crestere "din pix" a salariilor, mai ales in sectorul public, care automat sa ceara masuri compensatorii pe veniturile bugetare ca sa ne incadram in deficit? Nu puteam merge, linistiti, cu ritmurile din 2016, care nu au fortat echilibrele macro?

Acum, privind mai in detaliu aceasta crestere medie salariala din 2017, ea se compune dintr-o majorare cu peste 20% a salariilor din sectorul public, zona unde activeaza aproape un sfert din angajati, in timp ce sectorul privat a reusit doar sa majoreze castigurile cu 11,6%. O dovada in plus ca economia nu poate sustine ritmuri prea alerte de crestere a veniturilor, zona de +10-12% cresteri anuale fiind mai aproape de realitate. Ca o paranteza, in ultimii 5 ani, castigul salarial net al romanilor a crescut cu putin peste 7% ca medie anuala.

La primul criteriul, anul 2016 a avut un usor plus fata de 2017, insa diferenta fiind foarte mica, se poate concluziona: 2017 vs. 2016, la egalitate.

Nota: Nu am adus in discutie comparatia cresterii economice in cei doi ani analizati, tocmai pentru ca discursul servit catre public a fost ca aceasta crestere va trebui sa se vada "in buzunarele romanilor", iar prin prisma salariilor medii in termeni reali, diferenta intre cei doi ani nu s-a observat.

2) Deficitul bugetar si deficitul structural

Bugetul public si al sau deficit ne influenteaza pe toti mai devreme sau mai tarziu, chiar daca operam in sectorul privat, ori in cel public. Acel obiectiv de deficit bugetar de sub 3% din PIB pe care il tot auzim pomenit, ar trebui sa ni-l insusim ca societate, pentru ca asta ne spune matematica pe termen lung, nu Bruxelles-ul. Exista simulari matematice care arata faptul ca daca mentinem deficitul bugetar sub 3% pe un ciclu economic, sa spunem pe un deceniu, atunci datoria publica se stabilizeaza ca pondere in PIB si nu alunecam pe panta supraindatorarii.

Cum stam la acest capitol? In poza, stam bine. Cand vom avea datele finale pe 2017, iar deficitul va fi in zona 2,9-3%, sigur vor fi voci care vor saluta aceasta incadrare. Doar ca exista cateva probleme de structura:

- proiectiile initiale ale Consiliului Fiscal duceau deficitul bugetar spre 4% pentru 2017. Insa pe parcursul anului, Guvernul a tras din companiile de stat dividende suplimentare de inca 1 miliard de euro comparativ cu anul 2016 (atat din majorarea ponderii alocarii de dividende in primavara, cat si prin dividendele speciale din toamna), acelasi Guvern a scazut investitiile publice si a reintrodus acciza pe combustibili, toate acestea pentru reechilibrarea bugetului.

2016 2017 estimari
Deficit bugetar cash (%PIB) 2,4% 2,95 - 3%
Deficit structural (%PIB) 2,2% > 3%

Nota: pentru 2017 date partiale, estimari autor

Deficitul structural este acela care se manifesta in tesuturile bugetului, el nu se vede la suprafata, dar ne arata faptul ca in cazul unei decelerari economice in anii urmatori, asta ca sa nu spunem al unei recesiuni, deficitul bugetar derapeaza si mai mult. Daca acum, in vremuri cu crestere economica buna, avem deficitul bugetar de 3% din PIB, oare cat am avea in vremuri tulburi?

Deficitele s-au adancit, asadar dintr-o perspectiva comparativa, la acest criteriu castigator este anul 2016.

3) Datoria publica drept pondere in PIB

La acest indicator se uita economistii si investitorii cand monitorizeaza indatorarea unei tari. Datoria publica poate sa creasca in termeni nominali, chiar are acest obicei in mai toate economiile, dar important este ca ea sa nu creasca mult mai repede decat economia. Asadar, raportul datorie publica/PIB sa nu urce intr-o spirala nesustenabila.

Romania este la o datorie publica de sub 38% din PIB, raportul a fost usor imbunatatit in anul recent incheiat, asadar un pericol imediat nu avem din acest punct de vedere. Numai ca exista un pericol potential, daca economia decelereaza sau reajungem in vreo recesiune in urmatorii ani. S-a fortat economia, deficitele sunt acum la limita, toate in speranta ca nu se intampla nimic dramatic pe plan international sau regional.

Dar orice manager al unei economii, orice Ministru de Finante, ar trebui sa se intrebe: "si daca se intampla?" Cresterea datoriei publice se manifesta mai ales in recesiune, asa cum s-a intamplat si in criza anterioara.

Deocamdata, indicatorii comparativi 2016-2017 ai datoriei publice vs. PIB sunt aproape la egalitate.

4) Investitii publice din buget in scadere, ca sa iasa bine poza cu deficitul

Investitiile care tin de bugetul statului au scazut cu peste 20% in 2017, am facut asadar un pas inapoi din acest punct de vedere. De fapt, anul 2017 a fost cu cel mai scazut nivel al investitiilor publice ca pondere in PIB din ultimul deceniu (2,1% din PIB este cifra la 11 luni).

Motivatia pe termen scurt o cunoastem si am mai vazut-o: sa iasa bine deficitul bugetar. Dar pe termen mediu si lung, fara impuls investitional economia nu poate pastra ritmul de crestere pe care il vedem acum.

Per total, investitiile in economie au crescut, insa doar datorita sectorului privat care si-a mentinut doza de incredere astfel incat sa plaseze bani in dezvoltarea de business.

La criteriul investitii publice, castigator este anul 2016.

5) Fonduri europene in crestere in 2017

Daca scoatem din ecuatie subventiile pentru agricultura, care sunt oarecum automate sub conditia indeplinirii unor proceduri, anul trecut au intrat in Romania fonduri europene cu 40% mai mari decat in 2016. Probabil am trecut de 3 miliarde de euro asa cum arata datele partiale, comparativ cu 2,2 miliarde in 2016.

mil. EUR 2016 30.11.2017 estimare 2017 (*) 2017/2016(*)
Sume primite pe exercitiul 2014 - 2020 2.821 3.636 4.000 +42%
din care subventii agricultura & pescuit 610
888
888
+45%
Sume, exceptand subventii agricultura, pescuit 2.211 2.748 3.112 +40%

(*) estimari pe baza datelor partiale

Suntem in urma cu atragerea fondurilor europene, insa si acum 7 ani pe vremea asta, la jumatatea ciclului anterior (anul 2010), tot cam 3 miliarde de euro pe an intrau in tara, exceptand subventiile agricole.

Revenind la comparatia intre cei doi ani analizati, aici castigator este anul 2017.

6) Inflatie in crestere

In anul 2016 eram intr-o usoara deflatie, indicele preturilor de consum era cu semnul minus ca efect al scaderilor de TVA din anii anteriori, care s-au tradus in preturi finale mai mici la consumator. Era o chestiune de timp pana cand sa trecem din nou pe plus, insa nu cumva am trecut prea brusc?

Citeste si:

Cand cresterile de venituri nu sunt insotite si de cresteri de productivitate, efectul este unul inflationist. Ca dovada, estimarea BNR pentru intregul an 2017 este de peste 3% in privinta inflatiei, cu perspective de crestere spre 4% in prima parte a acestui an. Majorarea pretului petrolului si cresterile din energie explica doar o parte din aceasta inflatie. Cealalta parte este data de presiunea suplimentara pe care a creat-o tocmai majorarea veniturilor peste ritmul sustenabil al economiei noastre.

Pe criteriul inflatiei, castigator este anul 2016.

7) Impactul asupra averii financiare a romanilor pe urmatorii 30 de ani

O parte din populatie economiseste, insa majoritatea oamenilor nu o fac, iar aici nu e vorba doar de romani si de nivelul nostru de trai. Asa se intampla si la altii, pastrand proportiile de venituri de acolo. Unul din putinele mecanisme de economisire automata pentru mai mult de 5 milioane de romani este pilonul II de pensii. Ori, in 2017, tocmai s-a decis indirect scaderea pensiilor din acest pilon cu 10-15%.

Daca se mentin conditiile de acum, toti salariatii cu varsta sub 45 de ani vor avea pensii mai mici din pilonul II ca urmare a deciziei luate in 2017: contributia la acest pilon a scazut la 3,75% din brut. O matematica simpla ne arata ca Ministrul Muncii, doamna Olguta Vasilescu, a prezentat intr-un mod manipulator aceasta modificare, spunand in octombrie ca nu se reduc contributiile la pilonul II.

Pentru clarificare: pana in 2017 inclusiv, fiecare salariat contribuia la pensia sa privata cu 5,1% din salariul brut. Acum, odata cu cresterea brutului cu 22% prin mutarea tuturor contributiilor, procentul ar fi trebuit modificat la 4,2% (respectiv 5,1% / 1,22) pentru a mentine viramentele constante pentru un individ catre pilonul II. Scazand procentul la 3,75%, fiecare salariat pierde pe termen lung peste 10%, cu impact asupra averii financiare a fiecaruia dintre noi, pe urmatoarele decenii.

Castigator la acest capitol este anul 2016, cand principalul mecanism de crestere pe termen lung a avutiei romanilor nu fusese alterat.

8) Romania se imprumuta din ce in ce mai scump

Dobanda titlurilor de stat la 10 ani este un alt indicator urmarit de investitorii internationali, de la acest reper incepand calculele lor privind oportunitatea de a imprumuta Romania sau de a investi in tara noastra.

La finalul anului 2016 ne imprumutam cu 3 - 3,2% in RON, in timp ce finalul anului 2017 ne-a prins cu 4,4% cost al imprumuturilor la 10 ani.

Ministerul Finantelor a tot evitat sa confrunte aceasta situatie de crestere a costurilor de finantare a Romaniei, amanand mai multe operatiuni de imprumut pe considerentul ca nu accepta aceste dobanzi. Insa, mai devreme sau mai tarziu, debitorul - in cazul de fata statul roman - ajunge la mana creditorilor pentru a isi finanta deficitele pe care le realizeaza.

O crestere de 1,2 puncte procentuale a costului imprumuturilor Romaniei inseamna aproape 1 miliard de euro dobanzi in plus de platit din buget. E adevarat, acest efect nu se manifesta imediat, de aceea Ministerul Finantelor bugeteaza cheltuieli cu dobanzile relativ similare in 2018 vs. 2017. Efectul se manifesta pe masura ce se reinnoieste aproape intreaga datorie publica, insa deja politicile anului 2017 ne-au adus in postura de a plati in anii viitori mai mult cu circa 1 miliard de euro anual, pe seama dobanzilor.

Castigator: anul 2016, cu o politica bugetara mult mai coerenta si costuri de finantare mai mici.

9) Autostrazile: sub 25 km in fiecare din ultimii 2 ani

Infrastructura a fost prezenta doar in declaratii in ultimii ani, la fel este si acum. In 2016, la capitolul autostrazi s-a bifat doar redarea in folosinta a segmentului dintre Sibiu si Deva, care se surpa. Cateva lucrari au fost aproape finalizate in acel an, insa Guvernul Ciolos nu a stiut sa taie panglici, e si asta o abilitate, si s-a impotmolit in birocratia care tine de finalizarea si receptia unor lucrari. La o scara mai restransa, in Bucuresti, doua statii de metrou de pe magistrala M4 erau finalizate atunci, dar au fost date in folosinta odata cu venirea unui Guvern care a stiut sa taie panglica.

Revenind la criteriul deschiderii de segmente de austrada, in 2016 au fost 22 de km (redeschiderea lotului de pe Sibiu-Deva), iar in 2017 inca 15 km din Deva - Lugoj, care erau gata tot din 2016, dar neinaugurati atunci.

Acum, cu ministrul Felix Stroe care "doarme pe autostrada" dupa cum el insusi a declarat si cu alocari sub necesar pentru toate segmentele in 2018, e de urmarit cati kilometri vor fi dati in folosinta in acest an.

Pana atunci, la criteriul autostrazilor, anii 2016 si 2017 sunt la egalitate, ambii fiind ani aproape ratati.

10) Balanta comerciala, un alt risc la care ne expunem intr-o viitoare recesiune

Avem salarii mai mari, ritmul de crestere al acestora este mai mare decat al productiei si al productivitatii, in caz ca mai avem timp sa ne uitam si la acest aspect. Iar cand productia interna nu tine pasul cu cererea, cumparam mai mult din import.

Deficitul de balanta comerciala se extinde, mai ales cand economia este condusa cu acceleratia la podea, fortand aceste cresteri de venituri in mai multe zone. Inca n-am ajuns precum in 2007-2008, cand soldul balantei comerciale era -17% din PIB, acum suntem doar undeva spre jumatate, ca intensitate a riscurilor.

2007 2016 estimare 2017
Soldul balantei comerciale (% PIB) -17,4% -5,9%* -7,5%*

Sursa: date INS pentru 2007, (*) estimari pe baza datelor INS pentru 2016 si 2017

Deocamdata e bine, ne ajuta investitiile straine si banii romanilor din strainatate. Dar, efectul de boomerang se va manifesta tot intr-o viitoare recesiune. Prin faptul ca suntem expusi pe doua planuri, cu deficit bugetar si cu deficit de balanta comerciala care tinde sa redevina mare, suntem intr-o postura mai riscanta.

Din moment ce pozitia comerciala a Romaniei a devenit mai vulnerabila in 2017, castigator la acest criteriu este anul 2016.

Concluzii

In final, cateva aprecieri calitative privind mediul de business din 2018:

- climatul de afaceri este unul nervos. Mediul privat a fost asaltat cu modificari, multe nocive in prima lor varianta, a se vedea forma initiala a "split TVA", legea finala fiind mult imbunatatita pe parcurs. Au fost si cateva modificari care s-au dorit a fi neutre fiscal, de pilda mutarea contributiilor, insa in final au ajuns tot cu minusuri in defavoarea economiei: scadere contributii pensii private, introducere 'taxa de solidaritate'.

- companiile de stat nu vor mai aplica principiile de guvernanta corporativa, se revine la numirile politice si, probabil, in 2017 am vazut maximul de profituri pentru multe societati de stat. Intre 2011 - 2017, cat timp a functionat Ordonanta 109 privind managementul profesionist, am avut si cazuri de succes, cam jumatate din companiile de stat imbunatatindu-si vizibil rezultatele. Am avut si cealalta jumatate, companiile unde numirile politice au continuat sa existe, mascate sub o procedura de selectie: Complexul Energetic Oltenia sau Tarom sunt doar cateva dintre esecuri. De acum inainte transparenta scade, procesul de eficientizare se reverseaza si acolo unde el pornise, ceea ce va determina scaderi de profituri in anii urmatori.

- un euro tot mai indepartat: daca la final de 2016 indeplineam toate criteriile nominale de accedere la zona euro, dupa anul 2017 suntem pe cale sa iesim cel putin din criteriul privind inflatia, asadar ne-am indepartat de acest obiectiv european.

Cum suntem dupa anul 2017? Traim mai riscant. Ne place mersul pe franghie si am uitat ca am mai cazut de pe ea acum 10 ani.

Sursa foto: Shutterstock