Dezechilibrul bugetar, venit in urma aplicarii seriei de promisiuni electorale facute de actualul Guvern, a culminat saptamana trecuta, cand deficitul aproape ca s-a dublat intr-o singura luna. Evolutia a declansat critici dure din partea economistilor si analistilor care numesc situatia un dezastru, acuza guvernantii de improvizatii economice si compara sansele indeplinirii tintei deficitului de 3% cu cele ca Simona Halep sa inceapa sa joace rugby.
Ministerul Finantelor a publicat saptamana trecuta executia bugetara, din care reiese ca deficitul bugetar a ajuns la 14,97 mld. lei dupa primele sase luni ale anului, respectiv 1,61% din PIB. Nivelul este aproape dublu fata de cel de 8 mld. lei inregistrat la finalul lunii mai.
“Deficitul bugetar de 1,6% din PIB, care tocmai a fost publicat de Ministerul Finantelor, chiar este, un dezastru, nu trebuie sa ne ferim sa spunem lucrurilor pe nume. Cresterea fata de 2017 este una spectaculoasa, deficitul fiind mai mult decat dublu ca procent din PIB, iar fata de 2016 mai mult decat triplu”, comenteaza Marius Pandele, analist in cadrul casei de brokeraj Prime Transaction.
Ultima data cand Romania a avut un deficit bugetar mai mare la jumatatea anului a fost in 2011, 2,07%, insa atunci directia era de sus in jos. In 2010 deficitul fusese de 3,5% din PIB pe primele sase luni, iar tara era in mijlocul crizei economice.
Citeste si:
“La finalul lui 2011 deficitul bugetar a fost de 4,35% din PIB, mai mult decat dublu fata de jumatatea anului, iar de atunci diferenta intre datele din iunie si cele din decembrie a tot crescut. Asta inseamna ca probabilitatea de a ne mai incadra in limita de deficit de 3% din PIB e cam la fel de mica precum aceea de a o vedea pe Simona Halep jucand rugby, ca sa parafrazez o reclama”, a mai adaugat analistul.
Sursa date: BCR, Eurostat
In afara de datele istorice nefavorabile, Romania are o mare problema cu structura cheltuielilor bugetare. Cheltuielile cu personalul, asistenta sociala (in principal pensii) si dobanzile reprezinta mai mult de doua treimi din total, iar toate cele trei categorii sunt in crestere. Primele doua dupa cresterile de salarii si pensii realizate sau aflate in plan, cea de-a treia din cauza cresterii ratelor de dobanda.
Citeste si:
Usurinta cu care au fost tocati banii publici in aceste sase luni este socanta. Ne putem gandi ca o parte a alegatorilor vad deficitul bugetar ca pe o inventie a lui George Soros, a masonilor sau a statului paralel cu scopul de a-i tine pe romani saraci si aserviti strainilor. Nu am vrea sa ne gandim, insa, ca in Guvern exista cineva care are asemenea pareri
- Marius Pandele
“Romania, precum multe alte tari, a intrat in sarabanda promisiunilor electorale din ce in ce mai generoase, a caror indeplinire a presupus crearea unor dezechilibre pe plan bugetar, dar si economic. Pentru a tine cat de cat in frau aceste dezechilibre, fara a afecta insa imaginea idilica a conducatorilor providentiali care doar dau si nu iau, a fost nevoie ca autoritatile sa recurga la diverse improvizatii, la care, sa recunoastem, au fost relativ iscusiti”, mentioneaza, intr-un raport lunar, Horia Braun Erdei, economistul sef al BCR.
Citeste si:
"Riscam sa propagam o Romanie bulimica si vesnic subnutrita"
Acesta aminteste de “taxa pe stalp”, de dividendele speciale platite de societatile profitabile din portofoliul statului, de joaca cu timing-ul rambursarilor de TVA si al cheltuielilor de investitii sau mai recent de ”revolutia fiscala”.
“In prezent, discutia e dusa pe subiectele amnistiei fiscale, a ‘refinantarii’ unor proiecte publice din fonduri europene sau a ‘reformei’ sistemului de pensii private. De ce spun ca toate acestea sunt solutii improvizate? Pe de o parte pentru ca, cel putin pe componenta restrictiva, aceste masuri nu au fost in prealabil anuntate in niciun program economic de guvernare, fiind astfel putin probabil sa fi fost chibzuite si planificate cu mult timp inainte de a fi aplicate sau in orice caz nu intr-o forma detaliata si corelata cu masurile de relaxare fiscala (extrem de explicite in acele programe). Pe de alta parte, pentru ca aceste masuri rezolva problema echilibrarii bugetului doar pe termen scurt, neraspunzand astfel caracterului structural si sistematic al acesteia”, explica economistul BCR.
Citeste si:
Analistii atrag atentia ca perspectivele arata chiar mai rau pentru 2019 si 2020 – ani electorali in care cresterile de salarii in aparatul de stat, a pensiilor speciale si a celor clasice vor pune presiune pe deficitul bugetar, pe inflatie si, indirect, pe dobanzi, Romania intrand astfel intr-un cerc vicios dificil de evitat.
“Nu pot scapa de senzatia acuta ca traim o perioada fasta de acumulare economica, pe care insa riscam sa o irosim din cauza slabiciunii pentru a favoriza mereu si numai solutii improvizate de gestionare a acesteia. Riscam asadar sa propagam o Romanie bulimica si vesnic subnutrita, in loc sa ascultam de propria noastra intelepciune populara: ‘Mananca, dar nu te ingrasa, asa (doar) vei putea rabda’”, mentiooneaza Horia Braun Erdei.
Acesta subliniaza ca surplusul generat in aceasta faza de acumulare ar trebui sa fie folosit pentru a creste productivitatea in economie, care ar putea sa genereze cresteri sustenabile de salarii, pensii si beneficii sociale si nu doar de la un an la altul pana cand faza descendenta a ciclului economic va reveni.
Citeste si:
Sursa foto: Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
