Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie, obiectiv cunoscut sub numele de „canalul Dunare-Bucuresti”, inceput pe vremea lui Nicolae Ceausescu, este readus pe agenda Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza (CNP), care sustine intr-un studiu de fundamentare ca proiectul se va face in parteneriat public-privat, va costa 1,7 miliarde de euro, cu TVA si va fi realizat in cinci ani.

Navigabilizarea raului Arges, legatura Bucuresti-Dunare a fost analizata si in final aprobata in Parlamentul Romaniei inca din anul 1929. Proiectul a fost realizat de inginerul Dimitrie Leonida. Crizele economice si al doilea razboi mondial au amanat, insa, inceperea proiectului.

Lucrarile au demarat in perioada 1984-1989 si au fost realizate in diferite stadii, fiind incepute practic pe tot traseul pe raul Arges si partial pe raul Dambovita. Dupa intreruperea lucrarilor, obiectivul de investitii nefinalizat a fost transferat pentru conservare la Ministerul Transporturilor. Pentru finalizarea acestui obiectiv de investitii s-a realizat un studiu de fezabilitate, finalizat in anul 2012.

Amenajarea raurilor Arges si Dambovita este inclusa in Master Planul de Transport, respectiv documentul programatic MPGT– Modelul de Transport General, document aprobat prin Hotarare de Guvern. In urma prioritizarii efectuate, obiectivul de investitii, desi este realizat in proportie de peste 50%, nu a fost considerat eligibil pentru programul POIM 2014-2020.

Beneficiile canalului Dunare-Bucuresti

Potrivit CNP, prin realizarea caii navigabile, municipiul Bucuresti se va racorda la principala artera de navigatie transeuropeana care va permite legatura directa a Capitalei cu alte mari centre orasenesti europene, accesul direct la portul maritim Constanta, iar prin canalul Rhin– Main–Dunare accesul la reteaua europeana de cai navigabile.

Prin amenajarea raurilor, in hidrocentralele din nodurile hidrotehnice se va produce cca. 126 GWh/an energie electrica.

Prin realizarea obiectivului, vor fi aparate de inundatii 11 localitati, circa 9.797 de gospodarii individuale, 126 de obiective socio-economice, circa 50.000 de hectare de teren, 378 de kilometri de drumuri si 5 kilometri de cale ferata.

Se va asigura alimentarea cu apa a localitatilor limitrofe si apa necesara pentru irigarea unor suprafete de teren agricol de pana la 150.000 de hectare si se va crea posibilitatea realizarii de sisteme de desecari – drenaje pentru eliminarea excesului de apa de pe o suprafata de pana la 30.000 de hectare.

Prin realizarea de porturi turistice si puncte de acostare se va dezvolta turismul de agrement si transfrontalier. De asemenea, se va crea posibilitatea realizarii unor amenajari pentru piscicultura pe o suprafata de aproape 1.250 de hectare.

Prin deschiderea navigatiei pe Arges, traficul va creste, in special, pe seama traficului specializat in containere si semiremorci. In ceea ce priveste deschiderea navigatiei pe Dambovita, volumul maxim al traficului de marfuri prelucrat in portul Glina ar putea fi de 4 milioane de tone/an, respectiv 16 milioane de tone in portul Bucuresti – 1 Decembrie.

Posibilitati de turism

CNP a estimat 10.000 de turisti/an, la dimensionarea capacitatii de circulatie a caii navigabile. Cu un beneficiu unitar de 300 de euro/turist, se obtine o valoarea totala actualizata a acestor beneficii de 55,04 milioane de euro.

CNP propune organizarea in sistem de linie sau ocazional, din primavara pana la sfarsitul toamnei, a urmatoarelor activitati:

- croaziere scurte pe raul Arges, cu durata de cateva ore;
- croaziere de o zi pe Arges pana la Dunare, cu acces in Delta Neajlovului si vizitarea parcului natural Comana;
- croaziere pe Arges si Dunare in amonte pe sectorul romanesc pana la Cazane;
- croziere pe Dunare pana la Belgrad, Budapesta, Viena sau Regensburg;

Cate locuri de munca vor fi create

CNP estimeaza ca atat in perioada executiei caii navigabile, cat si in exploatarea acesteia se vor crea locuri de munca noi si activitati conexe.

Realizarea investitiei duce la crearea a 21.600 de locuri de munca in faza de executie si aproximativ 520 de locuri de munca in faza de operare.

In vecinatatea porturilor se vor dezvolta zone logistice si posibil parcuri industriale. Localitatile riverane caii navigabile vor avea un potential de dezvoltare ridicat prin realizarea si dezvoltarea urbana spre malurile raurilor. Valoarea totala actualizata a beneficiilor din generarea de locuri de munca este de 594,15 milioane euro.

Cat costa?

Valoarea investitiei totala este de 1,4 miliarde de euro, fara TVA sau 1,7 miliarde de euro, cu TVA, esalonata pe o perioada de 5 ani.

Analiza financiara este realizata pe o perioada de 25 de ani. Primii 5 ani sunt destinati fazei de proiectare si executie, iar urmatorii 20 de ani sunt pentru operare. In primul an de executie se vor realiza doar zece procente din total (144 de milioane de euro), cea mai mare parte a investitiilor de capital urmand a fi realizate in anii doi, trei si patru, respectiv 1,05 miliarde de euro. In ultimul an vor fi facute si celelalte investitii, in valoare de 216 milioane de euro.

Asadar, orizontul de previziune a costurilor si veniturilor generate de implementarea proiectului este de 25 de ani, din care anii de analiza 1-5 constituie perioada de proiectare, constructie si executie, iar urmatorii 20 de ani reprezinta perioada de operare in regim de parteneriat public-privat (PPP).

Costurile de operare ale canalului de navigatie Bucuresti-Dunare sunt estimate la 12,5 milioane de euro in primul an de operare, valoare ce va creste cu o rata anuala de 1,5%.

Canalul Dunare-Bucuresti ar trebui finalizat inainte de 2025, fiind componenta a retelei trans-europene de transport principale (TEN-T Core), noteaza CNP.

Sursa foto: Comisia Nationala de Prognoza

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri