Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o crestere economica de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% si o rata medie a inflatiei de 3,1%, potrivit Raportului privind situatia macroeconomica pe anul 2020 si proiectia acesteia pe anii 2021-2023 publicat marti dimineata pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.

Veniturile prevazute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere in PIB de 31,89%, iar cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB.

Tinta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimata la 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei), iar deficitul ESA la 3,58% din PIB, urmand ca acesta sa ajunga in anul 2023 la 1,94% din PIB, incadrandu-se astfel in prevederile regulamentelor europene, scrie Agerpres.

Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde de euro in anul 2020, avand o pondere in PIB in scadere fata de anul precedent, respectiv de 4,5%, cu un deficit al balantei de bunuri de 7,7% din PIB.

Produsul intern brut in preturi curente este estimat la 1.129,2 miliarde de lei pentru 2020, in crestere fata de 1.040,8 miliarde de lei valoare raportata pentru acest an.

Citeste si:
Guvernul estimeaza disponibilizari masive si inflatie de doua cifre...
Guvernul estimeaza...

"Investitiile constituie motorul cresterii economice si al crearii de locuri de munca, cu efect multiplicator si aport direct la formarea bruta de capital fix. Pentru anul 2020 investitiile sunt estimate la 4,5% din PIB, mai mari cu 6,3 miliarde lei ca in anul 2019", se arata in proiect.

Castigul salarial brut are o valoare de 5.429 lei in 2020, iar cel net de 3.324 lei. Rata somajului in 2020 este estimata la 3%, fata de 3,2% in 2019, iar numarul somerilor la 275.000.

Se asteapta o majorare a numarului de salariati de 1,9%, concomitent cu reducerea ratei somajului inregistrat la 3,0% la sfarsitul anului 2020.

Pentru anul 2020, se estimeaza ca inflatia se va reduce atat ca medie anuala pana la 3,1%, cat si la sfarsitul anului pana la 3,0%.

Citeste si:
Florin Citu, despre interventia Parlamentului in datoria publica
Florin Citu: Proiectul ca...

Masurile care au stat la baza constructiei bugetare pe orizontul 2020-2023 au fost: eliminarea mecanismului platii defalcate a TVA in vederea compatibilizarii cu acquis-ul comunitar in domeniu; executarea silita a sumelor existente in contul de TVA se va aplica in mod corespunzator de catre institutiile de credit, in limita sumei totale a obligatiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizata in adresa de infiintare a popririi.

De asemenea, incepand cu 1 ianuarie 2020, indemnizatiile lunare pentru functiile de demnitate publica si functiile asimilate acestora, prevazute in anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, se mentin la nivelul aferent lunii decembrie 2019. Astfel, valoarea indemnizatiei de hrana se mentine la nivelul din anul 2019, iar incepand cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizatiei de merit se mentine la nivelul de 6.240 lei, se mentioneaza in proiect.

"Beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate", se arata in documentul MFP.

In 2020 se va asigura 2% din PIB pentru aparare

Potrivit MFP, in acest context se impune o constructie bugetara responsabila si credibila si evitarea politicilor prociclice, crearea de spatiul fiscal, vital in economii emergente in vremuri cu incertitudini mari si piete financiare usor schimbatoare, argumente pentru evitarea deteriorarii stabilitatii financiare, a evaluarii riscului suveran, a finantarii si dinamicii economiei si pentru sustinerea din partea mediului de afaceri si a partenerilor externi.

Citeste si:
Banii europeni acopera aproape 20% din bugetul Primariei Oradea
Oradea, buget mai mare ca in...

"Masurile care stau la baza constructiei bugetare pe anul 2020 si perspectiva 2021-2022, precum si evolutia descendenta a deficitului bugetar pe termen mediu indica tendinta clara de eliminare graduala a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la tinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevazut in Tratatul de la Maastricht", se mai precizeaza in document.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si