Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că interpretarea Planului Național de Redresare și reziliență (PNRR) drept un program de austeritate este stranie și denotă o lipsă de înțelegere, în realitate acesta aducând resurse pentru reconstruirea economiei, puternic lovită de pandemie.

„Mulți pun echivalență între PNNR și programele de austeritate, este straniu, injust și înseamnă neînțelegerea acestui plan. PNRR-urile naționale au diverse dimensiuni, unele sunt mai mari, altele mai mici. Toate au în vedere refacerea economiei, creșterea robusteței ei, nu austeritate”, a afirmat Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal a făcut astfel o referire indirectă la afirmațiile recente făcute de președintele PSD, Marcel Ciolacu care susținuse recent că din cele promise prin PNRR nu a rămas decât austeritate.

”Tot ce știm despre PNRR este că nu vizează dezvoltarea României, ci un plan de austeritate. Răspunsul PSD nu poate fi decât unul singur. Pe 14 iunie depunem moțiune de cenzură având ca motiv principal eșecul Guvernului în privința Planului Național de Redresare și Reziliență”, a promis Ciolacu, în cadrul plenului, la finalul lunii mai.

Dăianu îl contrazice însă pe șeful PSD și subliniază că PNRR reprezintă de faptă o sursă estențială de bani pentru proiectele de dezvoltare ale României, cât li pentru revenirea economică.

”Dacă România ar putea absorbi totul, prin granturi (14,2 mld. euro) și împrumuturi - puțin peste această sumă- aceasta ar însemna o intrare de 1,7-1,8% din PIB de resurse tari în economia românească pe partea de ofertă (supply), prin investiții și reforme, fiindcă aceste resurse nu pot intra la cheltuieli curente. Resursele PNRR contribuie și la finanțarea deficitului balanței externe. În România avem o problemă de competitivitate ilustrată de deficitul balanței comerciale și de deficitul contului curent, aspect ignorat în discuția publică”, a explicat Dăianu.

PNRR ar trebui gândit în tandem cu fondurile structurale și de coeziune

Finanțarea prin Planul Național de Relansare și Reziliență ar trebui gândită și aplicată în relație cu fondurile europene structurale și de coeziune pentru a se putea trage avantaje optime.

PNRR ar putea să ducă investițiile publice la peste 7% din PIB și ar putea să susțină creșterea anuală a PIB-ului cu 0,5-1%

Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal

„Proiectele vor trebui însă aprobate de Comisia Europeană. Nu poți face orice și oricum cu banii respectivi. Trebuie să ai o constelație, un pachet de proiecte foarte bune, cu cât mai bune, cu atât se pot potența reciproc cu proiectele finanțate de fondurile structurale și de coeziune. De fapt gândirea românească privind PNRR-ul românesc ar trebui să pună laolaltă proiectele cuprinse în PNRR cu proiectele finanțate din fondurile structurale și de coeziune. PNRR ar putea să ducă investițiile publice la peste 7% din PIB (acum ele fiind la 5,5%, față de 5% în 2020), și ar putea să susțină creșterea anuală a PIB-ului cu 0,5-1%”, a mai spus Dăianu.

În schimb, dacă nu am absorbi toate aceste resurse și dacă am substitui finanțarea prin PNRR cu finanțarea de pe piețele externe, investițiile publice nu s-ar ridica la 7% din PIB.

PNRR va fi examinat la sânge de experți europeni

Dăianu este încrezător că PNRR va fi examinat ”la sânge” de experți ai CE pentru a se respecta scopul său, adică accent pe investiții și reforme, pentru evitarea fraudelor. PNNR va fi examinat probabil mai sever decât banii din CFM (pachetul de fonduri din cadrul financiar multianual UE).

Valoarea adăugată a PNNR depinde de calitatea proiectelor, și va presupune o mare responsabilitate din partea celor care care l-au gândit și care îl vor aplica. Economistul a accentuat în mai multe rânduri că nici PNRR nici celelalte evoluții economice nu înseamnă că nu trebuie să avem în România o corecție macroeconomică. ”Corecția trebuie să fie însă făcută cu cap, în mod gradual, pentru a nu se împiedica redresarea economiei”, a completat Dăianu.

Nimeni nu poate blama un guvern din Europa pentru faptul că au crescut datoria publică și deficitul bugetar în pandemie, este o nebunie.

Dainel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal

În acest sens, România are de făcut consolidare bugetară fără să lovească în revenirea economică. Aceasta este o trăsătură-ghid pentru construcția politicii macroeconomice.

Economia crește spectaculos după pandemie, dar pe termen lung așteptările trebuie temperate

România nu iese din tabloul cu soldul bugetar prevăzut să fie de 7% în 2021, însă în 2022 celelalte state din Uniunea Europeană vor reduce copios din deficite, capitol la care economia românească va rămâne în urmă. Dăianu a insistat, de asemenea, pe ideea conform căreia creșterea PIB-ului în jur de 7% sau chiar peste a economiei românești va fi nesustenabilă pentru anii următori, în spatele ei fiind un rebound puternic care a pornit de la relansarea industriilor semnificativ afectate de pandemie.

Citeste si:

    Președintele Consiliului Fiscal nu este de acord cu cei care acuză guvernul de creșterea deficitului pe timp de pandemie.

    „Nimeni nu poate blama un guvern din Europa pentru faptul că au crescut datoria publică și deficitul bugetar în pandemie, este o nebunie”. Iar România nu este singura țară europeană care ia împrumuturi, o altă idee falsă dezmințită de economist. Spania, Italia, Polonia și Grecia au luat și ele împrumuturi mari, și este avantajos, fiindcă statele UE se împrumută cu o dobândă foarte redusă. Logica potrivit căreia împrumuturile nu sunt necesare este simplistă”.

    Economia României, diversă și mai rezilientă decât se credea

    Un alt lucru notabil, potrivit lui Dăianu, este faptul că economia românească este mai rezilientă decât se credea. Se poate observa o ”efervescență antreprenorială”, chiar dacă sectorul HoReCa a suferit foarte mult și încă suferă.

    Citeste si:

      „Iar un lucru subestimat în analize este faptul că economia românească este diversă, deci nu avem trei sectoare de care să depindem și asta să fie tot. Industria românească este amplă: ai zone în care ai și excelență, unele ramuri s-au descurcat în pandemie, au rezistat, altele chiar au luat avânt. Deficitul bugetar probabil sub 7% din PIB cash – este sugerat că așa este probabil să se întâmple și după execuția bugetară pe patru luni. Iar Ministerul Finanțelor Publice a avut o abordare conservatoare în prognoza veniturilor fiscale. Bursa poate ajuta mai mult economia și deja au loc listări, se fac listări de companii autohtone la bursă, ceea ce este de salutat”, a spus Dăianu.

      ”Săgeți” către de furnizorii de energie din România după liberalizarea pieței

      Creșterea inflației, atât în România cât și pe plan extern, este un efect logic al măsurilor de sprijinire a economiilor adoptate de țările din întreaga lume pe timp de pandemie, subliniază Dăianu. În plus, coincidența a făcut ca în România pandemia să se suprapună perioade de liberalizare a pieței de energie, fapt care nu a făcut decât să amplifice creșterea inflației.

      ”Marea întrebare este cât va dura acest spike temporar de inflație. Nu ai cum să nu creezi inflație când vorbim de o revenire economică de amploare. În plus, în cazul României, avem o serie de rigidități în lanțurile economice care contribuie la creșterea inflației. Avem, de exemplu, construcțiile, unde sunt probleme cu forța de muncă și mai avem și liberalizarea pieței de energie. Așa s-au aliniat planetele, nefavorabil, ca să nu mai vorbesc de o conduită nu tocmai potrivită din partea unora care furnizează energie cetățenilor. Din acest motiv e bine că sunt instituții vocale și trebuie să fie și mai vocale. O piață concurențială nu înseamnă o piață nereglementată și care dezavantajează consumatorii”, a declarat Dăianu.

      Piața de energie electrică s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2021, o schimbare care fusese decisă încă de la începutul lui 2020, după modificarea controversatei OUG 114/2018. Liberalizarea a adus o serie de probleme pentru consumatorii casnici, cea mai importantă fiind reprezentată de faptul că aceștia au primit informații despre liberalizare abia în luna decembrie 2020.

      Situația s-a transformat într-un adevărat scandal după ce consumatorii au aflat că dacă nu semnaseră noi contracte în piața concurențială, ar fi urmat să fie mutați automat în piața serviciilor universale, acolo unde facturile erau chiar și cu peste 20% mai mari. Ulterior, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a amânat în repetate rânduri termenul până la care consuamtorii români puteau semna contracte noi, și pentru a permite furnizorilor să își informeze clienții cu privire la liberalizarea pieței.

      Sursa foto: Agerpres

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Filip Bodoc
      Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Economie »


      Setari Cookie-uri