Călin Georgescu, politicianul născut din algoritmii TikTok, a devenit un simbol al revoltei „românului adevărat” după ce a fost anchetat de Parchet. „Domnul Călin Georgescu, președintele nostru!”, acest mesaj pare să se fi auzit și de peste Ocean, unde Elon Musk, unul dintre noii autoproclamați lideri ai lumii, își declară sprijinul pentru discursul său extremist. De ce absurdul și extremismul cuceresc scena globală? Profesorul Florin Andrei oferă o explicație simplă: banii s-au terminat, iar acum sunt căutați lideri politici care „să calce și pe cadavre”, chiar dacă e doar declarativ.
Acest zgomot ascunde două lucruri principale: faptul că s-au terminat banii, dar și lipsa profundă de lideri, un lucru de care suferă toate țările dezvoltate.
Florin Andrei profesor al Academiei de Studii Economice
Călin Georgescu, politicianul român care a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, a fost audiat săptămâna aceasta, fiind acuzat, printre altele, că și-a desfășurat campania ilegal. Anunțul audierii a mobilizat rapid susținătorii săi, dar și figuri influente la nivel global. Elon Musk, antreprenorul devenit, în ultimii ani, un susținător al extremismului și aliat al lui Donald Trump, a reacționat imediat.
„Tocmai au arestat persoana care a câștigat cele mai multe voturi la alegerile prezidențiale din România. Asta e o tâmpenie”, a scris Musk pe X.
De ce câștigă liderii lumii care prezintă povești, nu statistici?
Ascensiunea extremismului politic pare să fie noua pandemie care afectează mapamondul. Occidentul începe să înlocuiască liderii calculați cu figuri carismatice, care vin cu discursuri extravaganțe și promisiuni ce par desprinse din science-fiction. De ce se întâmplă acest lucru?
„Trebuie să privim critic în spatele declarațiilor pentru că, în momentul de față, e foarte multă zarvă, foarte mult zgomot de fundal în mediul global. Acest zgomot ascunde două lucruri principale: faptul că s-au terminat banii, dar și lipsa profundă de lideri, un lucru cu care se confruntă toate țările dezvoltate. În momentul de față, nu putem creiona o economie în care să fim separați de mediu extern, fie că vorbim despe Uniunea Europeană, Statele Unite, sau China”, a declarat Florin Andrei la conferinţa "Inflaţia, Costul Finanţării şi Managementul Datoriei Publice", organizată de Oxygen Events.
.
Economistul, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, amintește că, viziunea economică promovată de Georgescu - un suveranism distributist - este nerealistă. Din planul prezentat în campania sa electorală rezultă că Georgescu militează pentru o economie de tip suveranist-distributistă care, prin definiție, merge spre o economie mai închisă și mai puțin dependentă de importuri și exporturi.
Ce înseamnă că „s-au terminat banii”?
Te-ai gândit vreodată că o țară ar putea rezolva problemele economice doar tipărind mai mulți bani? Deși pare o soluție atractivă, economia nu funcționează astfel. Fără o politică monetară clară, excesul de numerar duce la inflație și devalorizarea monedei.
Economistul Florin Andrei explică ce înseamnă, de fapt, afirmația că „s-au terminat banii”: băncile centrale nu mai tipăresc bani pentru a stimula economia, așa cum au făcut, de exemplu, în timpul pandemiei. Acea măsură, de a injecta lichiditate în piață, a fost ciocanul de urgență folosit atunci, pentru a nu scădea economia, dar, economistul spune că acest lucru nu se mai pretează situației actuale.
„Când spun că s-au terminat banii mă refer la faptul că, în momentul de față, băncile centrale nu mai pot tipări bani ca să stimuleze economia. Venim după o perioadă de inflație ridică, iar pericolul este încă aici, ar putea escalada din nou; din acest motiv nu scad nici dobânzile. Fiecare economie încearcă cumva să-și crească veniturile bugetare sau să-și crească comerțul cum poate și prin declarații mai mult sau mai puțin velicorus” spune economistul.
Cum au devenit politicienii extremiști cei mai mari susținători ai Uniunii Europene?
Premierul italian Giorgia Meloni, care a ajuns la putere printr-un discurs ultranaționalist, este exemplul perfect al modului în care politicienii trebuie să „danseze” după regulile Uniunii Europene pentru a primi finanțare, spune profesorul de la ASE. Chiar dacă în 2022 avea un mesaj extremism, odată ajunsă la putere, în loc să se ciocnească cu elitele Uniunii Europene, Meloni a colaborat cu aceștia.
„Giorgia Meloni a câștigat alegerile cu un discurs anti-UE. Doar că, odată ajunsă la putere, a devenit cel mai pro-european lider pe care l-a avut Italia în ultimii ani. De ce? Pentru că are nevoie de bani. A înțeles că fără fondurile europene nu poate guverna”, explică profesorul Florin Andrei.
Să fie acest discurs anti-UE doar un instrument de manipulare electorală? Economistul crede că nu toți politicienii au luciditatea și pragmatismul lui Meloni, iar România ar putea pierde fonduri europene din cauza retoricii populiste.
„În cazul nostru, privind scena politică, nu cred că va exista aceeași înțelepciune. Uniunea Europeană ne-ar putea penaliza, mai ales dacă se modifică regulile de alocare a fondurilor. Vedem deja ce se întâmplă în Ungaria”, conchide economistul.
