În mediul actual, chiar și cele mai precise giroscoape se pot confrunta cu probleme de precizie, declanșate atât de evoluțiile geopolitice, cât și de politica internă, spun economiștii BRD, într-o notă trimisă investitorilor. Reacția vine la scurt timp după ce cursul de schimb leu/euro a sărit pentru prima dată în istorie de pragul psihologic de 5 lei.
Economiștii BRD le recomandă investitorilor să evalueze în mod clar realitățile înconjurătoare, să accepte limitările, să reziste reacțiile extreme și să încerce să facă distincția între semnal și zgomot.
”În cele din urmă, volatilitatea nu este inamicul, ci reacțiile emoționale”, se menționează într-un raport semnat de economiștii BRD Florian Libocor (economist-șef), Laura Simion, Ioan Mincu și Andrei Bondoc.
Realitățile economice care trebuie avut acum în vedere
Aceștia au realizat o listă a realităților economice care trebuie avute în vedere în momentul de față:
- Creșterea economică a României este fragilă, fiind foarte dependentă de cererea internă alimentată de importuri. Partea ofertei prezintă o imagine îngrijorătoare - creșterea PIB-ului în 2024 (0,8%) se datorează exclusiv aportului pozitiv al impozitelor nete. De cealaltă parte, intrarea în spațiul Schengen și dezvoltarea rețelei de autostrăzi din România îmbunătățesc perspectivele pe termen mediu.
- Rata anuală a inflației ezită să scadă în continuare (4,9% în martie 2025), pe fondul creșterii prețurilor unor produse agroalimentare de bază și al creșterii persistente a prețurilor serviciilor. În viitor, două segmente ale inflației vor fi decisive și rămâne de văzut care va fi punctul lor de tangență: scăderea prețurilor petrolului și atenuarea presiunilor determinate de cerere vs. perturbările implicate de repornirea sistemului comercial global.
- Piața muncii reflectă disparitățile de dezvoltare regională și deficiențele sistemului educațional. Diferența notabilă dintre creșterea salariilor și cea a productivității vorbește de la sine.
- Deficitele gemene (fiscal și extern) nu numai că au atins maximele de după 2009, dar nici nu dau semne de regres de la un an la altul. Dimpotrivă, deficitul de cont curent a continuat să crească (+84% y/y în ianuarie-februarie'25), în timp ce deficitul bugetar a rămas la un nivel comparabil cu cel din perioada similară a anului trecut (-2,3% din PIB în T1'25). Dinamica actuală a cheltuielilor bugetare pune sub semnul întrebării consolidarea fiscală avută în vedere, și anume cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 64% în termeni anuali în T1'25, cheltuielile de personal și asistența socială au crescut cu 15% în termeni anuali și, respectiv, cu 12% în termeni anuali. Prin urmare, numai cheltuielile cu dobânzile riscă să depășească 3% din PIB în acest an (pragul de la Maastricht pentru deficitul bugetar)! La aproximativ 55% din PIB, datoria publică a crescut cu 20 de puncte procentuale începând cu 2019, un ritm care pune din ce în ce mai mult la încercare capacitatea de finanțare internă. Fără o corectare corespunzătoare a dezechilibrelor, România riscă să intre pe o cale periculoasă, pierzând „vesta de salvare” a stabilității financiare - încrederea agențiilor de rating (toate trei au atribuit o perspectivă negativă de rating) și, în mod inerent, a piețelor
- Deocamdată, factorii de decizie ai BNR mențin o mână fermă, dar nu pot subvenționa prețul inacțiunii în alte domenii ale mixului de politici - la un moment dat, ceva trebuie să cedeze. Cu toate acestea, BNR are instrumentele și plasa de siguranță (rezervele valutare) pentru a asigura o ajustare ordonată.
Diaspora votează cu România în suflet, dar uneori cu convingerea influențată de provocările pe care le întâmpină în străinătate
Analiștii BRD consideră că turbulențele politice la care am fost cu toții martori începând din toamna anului trecut reprezintă, sub suprafață, o oază de învățăminte și lecții valoroase:
- După decenii de decădere susținută și neglijată a sistemului educațional, atunci când oamenii ajung la o răscruce decisivă, ar putea să nu citească semnul. Sunt ei de vină? Este semnul cuprinzător?
- O ofertă electorală bazată constant pe principiul „răului cel mai mic” nu poate produce „binele cel mai mare”. Pregătirea candidaților se reflectă în calitatea dezbaterii.
- Ciocnirea dintre suflet și minte. Diaspora votează cu România în suflet, dar uneori cu convingerea influențată de provocările pe care le întâmpină în străinătate.
- Vremurile bune nu durează la nesfârșit. A fi proactiv, mai degrabă decât reactiv, ar putea face toată diferența. Faptul că factorii de decizie se complac în ceea ce privește ajustarea politicilor prost concepute și punerea în aplicare a reformelor, se traduce în mod inevitabil prin alegeri dure atunci când valul se întoarce. Cine își asumă responsabilitatea? Cine știe cum să îndrepte lucrurile?
”Procesul electoral este, din nou, în desfășurare. Trebuie să citiți cu atenție toate comentariile pe care le-ați auzit sau le veți auzi. Există o mulțime de emoții care ar putea altera judecățile și care ne-ar putea induce în eroare. Se pare că George Simion este destul de aproape de scaunul prezidențial, dar încă nu s-a așezat pe el. Oricum ar fi, în Parlament, se va strădui să obțină o coaliție politică de susținere”, comentează economiștii BRD.
Beneficii
- cei care au criticat lipsa de democrație din România nu vor mai avea nimic de spus.
Riscuri
- o reformă fiscală moderată, dar neadecvată,
- o probabilă scădere a ratingurilor,
- o probabilă, dar moderată depreciere a leului.
