Un roman din trei a dat mita. Care sunt efectele in economie?

Numarul romanilor care au oferit mita s-a triplat in 2010

Raportul lansat de Transparency International arata o depreciere a situatiei in legatura cu experientele cetatenilor cu privire la coruptie, in comparatie cu anul trecut. Astfel, daca in 2009 doar 12% dintre romani spuneau ca au dat mita, in ultimele 12 luni numarul acestora aproape s-a triplat.

De asemenea, peste 87% dintre romani cred ca nivelul coruptiei a crescut in ultimii trei ani. In acelasi timp, 11 procente cred ca acest nivel a ramas neschimbat si doar doi romani din 100 cred ca nivelul coruptiei este astazi mai mic decat in urma cu trei ani.

O pondere de 83% dintre romani cred ca guvernul este ineficient in lupta impotriva coruptiei si doar 7% considera ca masurile anticoruptie ale guvernului sunt eficiente. Situatia este alarmanta pentru ca anul trecut aceeasi institutie fundamentala a statului era judecata ca fiind ineficienta in proportie de 59%. In timp ce in 2009 guvernul era considerat eficient de 39% dintre cetateni, in prezent doar 16% mai evalueaza la fel actiunile guvernamentale.

Partidele si Parlamentul sunt institutiile considerate cele mai corupte. Pe o scara de la 0 (cel mai putin corupt) la 5 (cel mai corupt), acestea primesc 4,5. In afara de justitie, sector privat si presa, pentru celelalte institutii nivelul evaluat al coruptiei este semnificativ mai mare decat in anii trecuti, iar partidele politice, Parlamentul si justitia primesc un scor peste 4 pentru incidenta coruptiei.

Doar 3% dintre romani au incredere in guvern si guvernanti cu privire la capacitatea lor de a lupta impotriva coruptiei. "Din aceasta perspectiva, romanii sunt europenii cu cea mai scazuta incredere in guvern, urmati de letoni cu 5%, sloveni cu 7% si germani cu 8%. Insa, ceea ce atrage atentia este ca 63% dintre romani nu au incredere in nimeni in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, ceea ce ne plaseaza ca cea mai dezamagita natiune europeana, la mare distanta de celelalte", a declarat Victor Alistar (foto), director executiv al Transparency International Romania.

Totodata, aproape 70% dintre romani cred ca implicarea cetatenilor in actiuni anticoruptie este importanta si ca astfel pot sa determine schimbari. Inca si mai multi, 80%, ar vrea sa sprijine colegi si prieteni activi civic in lupta cu coruptia si aproape 60% s-ar implica ei insisi in aceste actiuni. 67% dintre cei chestionati in Romania ar raporta un caz de coruptie.

"Rezultatele sunt imbucuratoare, dar inca ne situeaza printre cei mai putin activi in lupta cu coruptia. Doar in Elvetia, Lituania, Polonia si Republica Ceha procentele celor care ar raporta cazuri de coruptie sunt mai mici decat in Romania. Datele arata ca, desi nu au incredere in institutii, romani au incredere in ei si ca un efort sustinut pentru incurajarea avertizorilor de integritate poate determina o atitudine vehementa a cetatenilor impotriva coruptiei", a mai spus Victor Alistar.

Barometrul evalueaza masura in care institutiile cheie si serviciile publice sunt percepute ca fiind corupte si identifica parerile cetatenilor cu privire la eforturile guvernului in lupta anticoruptie. Ca si alte rapoarte ale Transparency International, instrumentul este conceput pentru a completa opiniile expertilor asupra coruptiei din sectorul public puse la dispozitie de catre Indicele de Perceptie al Coruptiei si informatiile despre fluxurile mitei la nivel international reflectate in Indicele Platitorilor de Mita ale Transparency International. De asemenea, Barometrul furnizeaza informatii cu privire la tendintele coruptiei in perceptia publicului larg.

"Consideram ca este deosebit de important sa luam in considerare rezultatele acestui Barometru si sa sustinem demersurile celor 67% din cetatenii romani care vor prefera sa raporteze cazurile de coruptie, prin serviciile de asistenta specializata si consiliere ale Centrului de Asistenta Anticoruptie", a incheiat Victor Alistar.

Barometrul Global al Coruptiei este lansat anual de Transparency International (TI) la nivel global si este singurul sondaj de opinie cu privire la opinii si experiente referitoare la coruptie. Ca sondaj de opinie desfasurat la nivelul publicului larg, Barometrul este un indicator care se refera la modul in care coruptia afecteaza cetatenii la nivel national, precum si la felul in care eforturile de combatere a coruptiei sunt percepute la acest nivel. El ofera, de asemenea, si o masura a experientei oamenilor cu coruptia in ultimul an.

Raportul din 2010, cea de-a saptea editie, reflecta raspunsurile a 91.781 de persoane din 86 de tari, cu cea mai mare acoperire din istorie.

Costul coruptiei in societatea economica si sociala

Tema cea mai importanta pentru Romania este legata de dezvoltarea statului si cresterea performantei economice, subiect care a cuprins agenda publica predominant in acesti ani cu un impact major asupra calitatii vietii si a politicilor macroeconomice, subiect care nu poate fi abordat in afara transparentei decizionale si a integritatii publice, arata Transparency International.

Acest subiect a fost insa abordat de o maniera unidirectionala cu neglijarea completa a temei coruptiei si a nevoii de asigurare a integritatii publice, ca premise esentiale in asigurarea standardelor de buna guvernanta. Implicatiile ignorarii complete a fenomenului coruptiei, care s-a agravat, a condus la ruinarea tuturor politicilor de ajustare economica si dezvoltarea sustinuta initiate de executivul de la Bucuresti.

Astfel, in situatia in care Romania doreste sa aplice un set de politici publice proactive in domeniul redresarii economice este absolut obligatoriu ca in cadrul programului de relansare administratia romaneasca sa abordeze integrat si politicile de reducere a coruptiei. Autoritatile trebuie sa demonstreze vointa politica de a aborda nu numai provocarea “ce este de facut” dar si provocarile “cum trebuie facut” si “cu ce instritutii trebuie facut”, sunt de parere reprezenantii Transparency International.

In prezent, Romania are un sistem national de integritate slab. Piloni care detin roluri cruciale in formularea si aplicarea masurilor anticoruptie nu si-au dezvoltat o capacitate institutionala puternica si o guvernare interna care sa sustina performanta activitatii lor. Executivul a avut cel mult o performanta medie ce priveste integritatea publica, in ciuda faptului ca detine rolul de lider in utilizarea parghiilor de putere. Sistemul de justitie a avut o performanta inca si mai scazuta, din motive similare, iar agentiilor anticoruptie le-a lipsit sustinerea publica si suportul institutional adecvat pentru urmarirea obiectivelor pentru care au fost create, fiind utilizate cu precadere ca instrumente de lupta partinica in plan mediatic. Pe de alta parte, clientelismul, legaturile informale si neincrederea nu caracterizeaza numai repertoriul comportamental al elitei guvernamentale, dar sunt profund inradacinate si in interiorul sectorului public afectand intreaga societate.

Cresterea economica contribuie la o baza mai buna pentru sistemul national de integritate, insa comportamentul public indezirabil al actorilor politici, performanta institutionala generala scazuta, dezinteresul publicului pentru politica si spiritul civic limitat servesc drept baza nefavorabila pentru un sistem national de integritate robust. In aceste conditii coruptia si slaba fundamentare si administrare a politicilor publice au avut un rol esential in amploarea efectelor pe care criza economica le-a avut la nivelul Romaniei.

Astfel, din cauza lipsei de integritate publica, competitivitatea in domenile sanatatii publice, educatiei si sigurantei si ordinii publice plaseaza Romania in periferia Uniunii Europene fiind pe ultimul loc.

Transparency International Romania apreciaza ca aceasta situatie este rezultatul lipsei de coordonare strategica in privinta masurilor legislative si institutionale, ceea ce a condus la vulnerabilizarea excesiva a tuturor pilonilor de integritate si la afectarea credibilitatii reformelor si a Romaniei in general.

Conform Global Competitiveness Report al World Economic Forum, Romania are deficiente exact in zonele in care se constata de catre rapoartele nationale de analiza si o incidenta mare a coruptiei. Birocratia fiscala care incurajeaza evaziunea si frauda, in conditiile unei culturi a lipsei de conformare voluntara la lege. Sunt identificate ca zone vulnerabile regimul proprietatii (care naste in continuare numeroase litigii pe rolul instantelor de judecata) si coruptia generalizata in domeniul autorizatiilor in material urbanismului.