Școala românească e restantă la capitolul inteligență emoțională

Deși toate studiile de specialitate apărute în ultimul deceniu, pe acest subiect, evidențiează faptul că dezvoltarea inteligenței emoționale este esențială pentru creșterea inteligenței cognitive, a performanțelor școlare și a succesului în viață, inteligența emoțională este o latură care lipsește din școala românească.

Cercetările au arătat că inteligența emoțională prezice aproximativ 80% din succesul unei persoane în viaţă. Cu toate acestea, latura emoțională este vitregită, iar profesorii se concentrează îndeosebi pe transmiterea informațiilor din programa școlară și mai puțin pe starea de bine și pe deschiderea copiilor către învățare.

”Suntem produsul unei generații pentru care emoțiile au fost un impediment, un obstacol în calea rezultatelor. Exprimarea emoțiilor era considerată semn de slabiciune sau labilitate psihică. De aceea, emoțiile erau suprimate și condamnate.

De aceea suntem restanți la capitolul inteligență emoțională. Însă toate studiile recente arată că inteligența emoțională este esențială pentru dezvoltarea capacității noastre cognitive, cât și pentru succesul în viață. Sunt mulți copii care rămân în urmă la clasă, nu iau note bune la examene, se blochează când sunt puși într-o situație de presiune, tocmai pentru că întâmpină probleme în gestionare a emoțiilor. Din aceste motive este vitală educația și dezvoltarea emoțională începând de la gradiniță și pe tot parcursul școlii. Iar pentru asta, primii care au nevoie să învețe limbajul emoțiilor suntem noi, profesorii și adulții din preajma copiilor.

Nu putem învăța pe nimeni cum să își dezvolte inteligența emoțională până când noi nu devenim mai inteligenți emoțional”, a precizat Cristina Gheorghe, cofondator al organizației educaționale SuperTeach, în cadrul conferinței „Revoluția Mentalității în Educație – Inteligența Emoțională”.

Citeste si:
Inteligenta emotionala si impactul liderului: "Iubeste mai mult!"
Inteligenta emotionala si...

Citește și: Cum se vede școala online prin ochii unui profesor român din SUA

Presiunea pe performanță și competiția acerbă din școală blochează elevii

Oana Mîndruț, expert în comunicare și business și facilitator de Mentalitate Deschisă în Educație, este de părere că ”alfabetizarea emoțională este mai importantă decât învățarea matematicii și a cititului în viață, iar acest lucru nu înseamnă că inteligența cognitivă este opusul inteligenței emoționale. Ci că trebuie să avem mai multă grijă de starea copiilor, nu numai de mintea lor, iar spațiul școlii ar trebui să fie mai mult un spațiu în care să se discute despre cum se simt copiii, ce dorințe și visuri au ei”. În ceea ce privește competiția din școală și goana după notele mari, Mîndruț punctează: ”Presiunea pe performanță și competiția acerbă din școală blochează elevii”.

După un an de pandemie, situația este cu adevărat severă la nivelul emoțiilor copiilor

Cu o experiență de peste 10 ani în sistemul educațional japonez, Teodor Nițu, profesor de fizică și șef al Catedrei de Științe la Seisen International School din Tokyo, Japonia, este de ani buni preocupat de cum poate crește performanțele elevilor săi prin dezvoltarea inteligenței lor emoționale, asigurându-le o stare de bine în clasă, fiind atent la starea lor emoțională și la modul în care interacționează cu aceștia.

Citeste si:
Cum a reușit Japonia să țină școlile deschise în vreme de pandemie
Cum a reușit Japonia să țină...

Majoritatea sistemelor de învățământ din lume pleacă de la premisa că nu contează cum predăm, ci ce predăm. Dimensiunea emoțională este aproape inexistentă. Mediul educațional prezent spune că nu contează dacă copilul este stresat sau fericit, ci este important să aibă în față un profesor care să îi transmite anumite informații. Dar această paradigmă nu mai funcționează, după un an de pandemie, situația este cu adevărat severă la nivelul emoțiilor copiilor, iar rezultatul este o scădere accentuată a satisfacției elevilor în ceea ce privește școala și învățarea și o creștere a depresiei la adolescenți”, explică Nițu, întrebându-se: ”Dacă nu se intervine acum, ce se va întâmpla în 20-30 de ani, când această generație va ajunge să conducă lumea?

Citește și: Profesor: La școala noastră sunt înscriși elevi, nu note

Sursa foto: Pexels
Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Educație »



Setari Cookie-uri