România își aduce aminte odată la trei ani că elevii săi au rămas cu mult în urma sistemului de predare pentru că nu dețin competențe vitale cum ar fi citirea și înțelegerea unui text. Înțelegerea a ceea ce citești este, fără îndoială, cea mai importantă abilitate pe care un copil trebuie să o învețe chiar în primii ani de viață, la școală. Fără aceste abilități se creează decalaje care se accentuează de la an la an și dezechilibrele se produc în lanț: ei nu reușesc să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale, nu înțeleg mesajele simple transmise în jurul lor.

Acest lucru se traduce ca fiind analfabetism funcțional. „Îi zice funcțional pentru că nu poți funcționa fără el în societate (...) Ține de nivelul cel mai bazal cu sens, de interacțiune cu alte persoane, de la lucrurile cu adevărat triviale de genul cititul unei rețete, cititul unui prospect de la un medicament, ca să poți să înțelegi care sunt contraindicațiile, sau cititul instrucțiunilor de la mașina de spălat”, a spus Dragoș Iliescu, expert internațional în testare educațională și fondator BRIO în cadrul unei conferințe.

Pentru a vedea în ce manieră elevii români sunt pregătiți sau nu să fie aruncați în vârtejul vieții ca să se descurce, trebuie să aruncăm un ochi asupra testelor PISA. Testele PISA (Programme for International Student Assessment), inițiate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au ca scop să măsoare a dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 și 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe, potrivit Informațiilor regăsite pe site-ul Ministerului Educației.

Evaluările PISA se desfășoară o dată la trei ani și pune accent pe competențele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii. Cu alte cuvinte accentul nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.

În România, antrenamentul național pentru îmbunătățirea scorului țării noastre la nivel internațional este cu atât mai important, cu cât cel mai recent raport PISA, realizat în anul 2018, arată procente îngrijorătoare pentru țara noastră. Putem spune că etichetele sunt crunte: 44% analfabetism lingvistic, 44% analfabetism numeric, 45% analfabetism știintific.

Din punct de vedere al comparației cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite.Puteți urmări mai jos statistica la nivel mondial, pentru a vedea ce rezultate au obținut elevii din alte țări.

O statistică interesantă realizată de Alfabetar arată că dacă am avea în România doar 10 copii, 4 dintre ei nu ar înțelege ce citesc și 4 dintre ei s-ar rătăci pentru nu ar ști să citească plăcuța cu numele unei străzi.

Rezultatele dezastruoase obținute de elevii români în urmă cu doi ani încă răsună puternic și în prezent. Acestea readuc și azi în discuție situația slabă a sistemului educaţional, care deşi este cunoscută, este ignorată.

„Când tu constați o dată la trei ani că vin testele PISA, că elevii de 15 ani din populația școlară nu au alfabetizare, nu au literație, după ce te lamentezi și după ce vuiește presa cu privire la aceste rezultate, tot ce poți să faci este să gestionezi neperformanța acestor copii și tot ce poți să faci este un management al neperformanței.

Firește, nimeni nu-și dorește să constate o dată la trei ani că stăm rău. Dar pentru a gestiona performanța copiilor, e nevoie de măsurare constantă. Deci nu îți poți permite să-ți lași obligația și nevoia de măsurare pe seama PISA și OECD o dată la trei ani. Și oricum, este un studiu bazat pe eșantionare, deci nu îți evaluează toți copiii”, explică Dragoș Iliescu.

Când tableta ia locul foii

Pentru ciclul de testare 2017-2019, România a administrat teste în format tipărit, testarea computerizată fiind o opțiune posibilă pentru următoarele ediții, anunța Ministerul Educației la ace vreme. România a administrat testele pe hârtie, un format utilizat de alte nouă țări: România, Moldova, Ucraina, Argentina, Iordania, Arabia Saudită, Macedonia de Nord, Liban și Vietnam. Pentru testele PISA din acest an, Ministerul Educației anunță că este planificată aplicarea pe calculator a testelor.

În acest context, Dragoș Iliescu, expert internațional în testare educaționalăspune că în curând, pentru România va începe să devină din în ce mai vizibil un alt inamic: analfabetismul digital. La următoarele teste PISA, elevii din România vor participa pentru prima dată fără să mai bifeze și să scrie răspunsuri pe foaie, ci vor tasta răspunsurile prin intermediul unei tablete, ceea ce va face ca provocările să fie majore.

„Nu pot să nu constat că suntem una din puținele țări care încă mai dă testele PISA pe hârtie, majoritatea țărilor de pe glob au trecut deja la teste pe computer. E un drum pe care sistemul educațional trebuie să meargă cu încredere. Digitalizarea e un proces ireversibil și, desigur multe vin din lucruri care ni s-au părut naturale și reci sau de neschimbat, nu sunt chiar atât de fixe pe cât ni se păreau nouă când eram elevi.

Ceea ce este foarte important e ca părinții să nu încerce să proiecteze propria lor experiență asupra copiilor, adică dacă anumite lucruri i-au ajutat pe ei în viață, nu înseamnă că aceleași lucruri le vor fi necesare și copiilor lor. Unul dintre principalele elemente care blochează este această atitudine a părinților de a împinge copiii pe un drum pe care îl cred ei bun, dar care nu este neapărat în conformitate cu ceea ce se întâmplă acum pe plan mondial”, a spus la rândul său Prof. Univ. Dr. Răzvan Bologa, de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București.

O altă noutate care va fi introdusă la PISA 2021 sunt și subiectele de informatică, în contextul a început să se pună tot mai mult accentul pe informatică, motiv pentru care OECD a constatat că e necesar să fie testată și gândirea computațională ( abordarea logică sau de rezolvare a problemelor).

Sursa foto: Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Educație »


Setari Cookie-uri