Generațiile de elevi se schimbă tot mai mult de la an la an, în timp ce singura constantă rămâne sistemul clasic și rigid de predare, neschimbat în 2021, mai ales în școlile de la sat. Copiii nu mai sunt atrași de cărți vechi și prăfuite, iar atenția lor devine mai ușor de captat prin intermediul culorilor vii și a ecranelor pe care se mișcă permanent ceva. „O învățătoare ne-a spus de curând că atunci când citesc pe tablete, copiii citesc mai repede pentru că sunt curioși să vadă ce urmează în acel exercițiu. Un filmuleț, un test, un joc? Nu putem ignora dorința copiilor de a învăța prin interactivitate fie că orele sunt offline sau online”, a declarat într-un interviu wall-street.ro, Victoria Dumitru, manager de program la „Școala din valiză”, unul din cele mai cunoscute programe de educație digitală pentru satele din România, lansat de Fundația Vodafone și World Vision România.

Generațiile de copii se schimbă an de an, însă pentru mulți, nevoia de a ține pasul cu tehnologia rămâne la fel de mare. Peste 40% dintre elevii din mediile defavorizate, în special din mediul rural, nu au participat la şcoala online în 2020 și au pierdut 24 de săptămâni de şcoală, conform unui studiu publicat de World Vision România. Totodată, din datele de la începutul anului, aproximativ 237.000 de elevi nu aveau acces la internet, iar 287.000 nu aveau tablete. Fiecare zi în care un copil nu participă la cursuri este o zi care îl aduce mai aproape de momentul abandonului școlar.

Trăim într-o lume în care tehnologia nu se mai rezumă doar la companiile de IT&C sau la departamentul tehnic al unei firme. Vorbim de foarte multi ani deja despre roboți care înlocuiesc operațiunile repetitive, iar România are un exemplu foarte bun de start-up de tehnologie care a ajuns un gigant global (...) Toată activitatea noastră presupune tehnologie. Nu mai putem vorbi despre educație fără să includem și partea digitală, indiferent de domeniu.

Retail jobs

- Mihaela Nabăr, director executiv Fundatia World Vision România -

Mihaela Nabar, World Vision Romania

Într-o epocă în care online-ul a ajuns să cuprindă atât de multă informație, mulți copii nu ajung nici măcar să aibă acces nici măcar în sălile de clasă la astfel de date. Iar informația înseamnă putere, o putere de care copiii de la sat au fost lipsiți în ultimul an și jumătate, mai mult decât înainte. În România, 1 din 5 copii abandonează şcoala în mediul rural, iar 44% din elevii români suferă de analfabetism funcțional, potrivit datelor furnizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Mai mult, un studiu realizat de World Bank în 2020 arată că un copil de 15 ani de la sat are un nivel de cunoștințe similar cu un copil de 12 ani de la oraș. Atât de mari sunt decalajele dintre urban și rural.

Cele mai multe goluri în ceea ce privește abilitățile simple de ordin digital se înregistrează în mediul rural, acolo unde regăsim o sărăcie digitală atât în școli, cât și cadrul gospodăriilor. Pentru mulți copii din aceste sate, șansa lor a fost o valiză minune, dotată cu echipamente, de la laptopuri și tablete și până la proiectoare și separat un suport gratuit pentru acces la internet.

Citeste si:
73% dintre elevii din mediul rural vor ca profesorii să predea mai...
73% dintre elevii din mediul...

Noi am lansat acest program în 2018 alături de Fundația Vodafone România cu intenția de a crește competențele digitale ale profesorilor și elevilor din mediul rural și implicit de a face orele offline mai atractive prin intermediul lecțiilor digitale. Cea mai mare extindere a proiectului a avut însă anul trecut, în timpul pandemiei, când orele se desfășurau deja online. În vara anului trecut, am extins programul de la 10 la 50 de școli. Foarte mulți profesori și directori de școli ne-au spus că acest program a fost pentru ei ca o `gură de oxigen` în timpul pandemiei deoarece o mare parte dintre elevi nu aveau acasă acces la tablete sau laptopuri.

- Victoria Dumitru, manager de program „Școala din valiză” -

Scoala din Valiza

Școala din valiză” înseamnă 50 de școli din 50 de localități rurale care aparțin de 17 județe, o mare parte dintre ele fiind din zone defavorizate din punct de vedere economic precum Vaslui, Iași sau Dolj. Fiecare școală primește o valiză care conține 30 de tablete, un laptop și o soluție încorporată de încărcare simultană a tabletelor. De asemenea, zece dintre valize conțin un proiector, sistem audio, sistem video, modem pentru internet. Programul implică 17.000 de elevi (școală primară, gimnaziu și liceu) și aproximativ 1.300 de profesori.

Citeste si:
5 lucruri pe care omenirea le-a învățat în 2020 despre educație
5 lucruri pe care omenirea...

„Mulți dintre copiii din program provin din familii extrem de sărace, familii în care nu au tablete sau laptopuri. Mulți lipsesc de la orele online sau fac cu schimbul cu frații pe un singur telefon. O parte dintre ei au luat tabletele acasă și astfel au putut să intre la orele online”, a mai precizat managerul programului.

Cultura reușitei la clasă. Schimbarea începe de la profesori

Încă dinainte de pandemie, accesul la tehnologie a fost limitat atât pentru copiii, cât și pentru profesorii de la sat. În școlile din mediul rural nu lipsesc doar echipamentele, ci și platformele de conținut educațional interactiv alături de profesori bine instruiți și ajutați să dobândească la rândul lor abilități digitale. În esență, nu prezența online sau față în față la școală face diferența, ci calitatea profesorilor.

Citeste si:
Gabi Bartic (Brio): Nu școala online sau offline face diferența, ci...
Gabi Bartic (Brio): Nu...

Pentru 2022, strategia programului „Școala valiză” pleacă de la două mari verticale extrem de necesare în contextul actual. Pe de o parte este vorba despre schimbări în ceea ce privește modul de predare la clasă prin intermediul tehnologiei, iar pe de altă parte de integrarea tehnologiei în programa școlară astfel încât copiii să fie pregătiți pentru meseriile viitorului, care vor presupune însușirea unor competențe digitale. Dar toate aceste lucruri nu se pot face fără instruirea cadrelor didactice.

Practic, în 2022 ne vom concentra pe formarea profesorilor, organizarea de ateliere pentru elevi și părinți și pe formarea unei comunități de profesori care să lucreze împreună. Ne dorim foarte mult să investim în creșterea abilitaților digitale ale profesorilor, dar să și organizăm ateliere despre cum putem transforma predarea clasică în una mai atractivă folosind instrumente digitale.

Citeste si:
76% dintre copii sunt certați la școală, 56% dintre părinți își...
76% dintre copii sunt certați...

- Victoria Dumitru, manager de program „Școala din valiză” -

Deși pentru mulți profesori interesul de a face un salt tehnologic este scăzut, un sondaj realizat de „Școala din Valiză” arată că aproximativ 68% dintre profesorii intervievați și-ar dori să participe la cursuri despre materia pe care o predau, iar 53% la cursuri de inteligență emoțională pentru a învăța cum să gestioneze situațiile de la clasă, dar și cum să îi înțeleagă mai bine pe copii. De asemenea, mai mult de jumătate dintre aceștia s-au arătat dornici să-și îmbunătățească abilitățile digitale.

„Cei mai importanți factori care stau în calea digitalizării educației sunt lipsa de investiții a autorităților atât în echipamente și infrastructură, cât și în creșterea competențelor digitale ale profesorilor (...) dacă ar exista bugete pentru ateliere în care să învețe cât de atractive și eficiente pot fi lecțiile digitale, s-ar schimba lucrurile. Dacă ar exista bugete pentru concursuri în care elevii și profesorii să creeze împreună lecții digitale, iar apoi să compare cu ce au făcut alți colegi, s-ar schimba situația”, explică managerul de proiect de la „Școala din Valiză”.

Citeste si:
Copiii români nu sunt implicați în luarea deciziilor care îi afectează
Analiză: România nu-și...

Fundația Vodafone România a investit peste 550.000 de euro în „Școala din valiză” în anul școlar 2020-2021. Investiția totală a organizației în cei trei ani de la crearea programului se ridică la peste un milion de euro. Anul trecut, în cadrul programului s-au organizat și o serie de ateliere dedicate profesorilor despre platforma de eLearning care îi ajută să predea în mediul online.

Mihaela Nabăr, director executiv în cadrul Fundatiei World Vision România spune că deși echipamentele și dotările sunt foarte importante pentru profesori, pentru a crește calitatea educației din mediul rural, cei mai mulți dascăli își doresc o mai mare valorizare a educației și a muncii lor.

Astfel, dacă ne uitam la ce își doresc profesorii, observăm că vor de fapt o mai mare valorizare a educației și a muncii lor. Abia apoi urmează partea de dotări. Practic, își doresc că părinții și elevii să învețe, dar își doresc să le fie văzute eforturile și să le fie și răsplătite. Mulți profesori cu care vorbim ne spun că principala lor frustrare este faptul că părinții și elevii nu valorizează educația. Însă motivația și răsplata `sufletească` este bine să fie dublată și cu una materială. De exemplu, ar fi minunat un sistem de burse în care să fie răsplătiți profesorii implicați și cu rezultate.

- Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România -

În acest sens, sunt foarte mulți profesori care tind să renunțe la meseria lor, care aleg să un viitor în care să se axeze pe cercetare pentru că munca lor nu este recompensată, iar directorii nu dețin pârghiile necesare pentru a-i răsplăti atunci când au rezultate. Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri