Cu toate că un procent covârșitor de elevi (86%) admite că a primit la școală informații satisfăcătoare privind prevenirea infectării cu SARS-CoV2, doar 36% dintre ei spun că au fost informați în ceea ce privește vaccinarea, arată rezultatele unei anchete sociologice realizate de Organizația Salvați Copiii România și Consiliul Național al Elevilor. E suficient pragul de 60%, pentru vaccinarea personalului didactic, pentru ca elevii să fie în siguranță în școli?
„Nu este suficient să avem 60% dintre profesori vaccinați, trebuie mereu măsuri combinate. O școală sigură este una în care părinții copiilor sunt vaccinați într-o proporție cât mai mare și una în care și o proporție mare de personal este vaccinată. Acea țintă legată de imunitate de grup de 70% nu prea mai este în vigoare, discutăm de o tulpină mult mai transmisibilă decât cea inițială, sunt necesare niveluri mai mari de vaccinare pentru a reduce substanțial transmiterea. Trebuie să se țină cont și de contextul epidemiologic local. (...) Toți cei care sunt vocali trebuie să respecte aceleași cerințe pe care ei le solicită altora. (...)
Experții OMS care au fost în România au reiterat că trebuie să ținem cât mai mult posibil școlile deschise, să ținem cont de contextul local, de modul în care funcționează școala, să aerisim clasele. Nu poți să spui: Numai școala se închide și alte activități în care se realizează transmiterea să rămână deschise. E nevoie de măsuri conjugate. (...) Accesul la testare trebuie să fie firesc”, a declarat Alexandru Rafila, Președintele Societății Române de Microbiologie.
Citeste si:
Aproape jumătate dintre elevi spun că, de la începutul anului școlar, cursurile au fost suspendate la nivelul clasei lor, din cauza îmbolnăvirii unui coleg, înainte ca Ministerul Educației să ia decizia unei vacanțe forțate pentru toate unitățile publice de învățământ. Procentul celor care au experimentat suspendarea cursurilor din cauza îmbolnăvirii unui profesor este mult mai mic (6%), arată datele unei anchete pornită de Salvați Copiii și Consiliul Național al Elevilor (CNE).
„Nu ai voie, până la 9,10 ani, să pui accent pe riscuri și pe pierderea vieții, atunci când vorbești despre vaccinare. Eu personal am avut lecții despre vaccinare, în condițiile în care știam că am copiii în clasă cu părinți anti-vaccin (...) Dacă povestim familiei ce înseamnă neprezența fizică la școală și cum îi afectează neliniștea privind vaccinarea, pe copii, cred că avem mai multe șanse să aducem mai mulți părinți pe linia aceasta de ce trebuie să facem pentru a ne fi bine comunitar”, a declarat Oana Morar, expert în educație.
Citeste si:
Iată alte concluzii care au reieșit din anchetă:
- 86% dintre elevi spun că au fost informați despre metodele de prevenire a infectării cu SARS-CoV2 și au înțeles informațiile primite.
- Informarea cu privire la vaccinare s-a făcut într-o măsură sensibil mai mică – doar 36% admit că au primit informație relevantă.
- Dintre materialele destinate prevenirii transmiterii bolii, dezinfectantul este cel mai răspândit, urmat de măști și teste.
- Pentru 30% din elevii cuprinși în eșantion, existența sau inexistența testelor în școli rămâne un mister. Dintre cei cu colegi infectați, doar 23% au fost testați în școală, în timp ce 37% spun că, deși testele există, nu au solicitat testarea.
- În opinia elevilor, profesorii respectă mai mult măsurile de siguranță (32,6% indică o măsură egală, iar 63,5% dintre respondenți spun că adulții sunt mai disciplinați);
- În ceea ce privește sentimentul de siguranță în școală, peste jumătate dintre elevi (55% la nivelul întregului eșantion și aproape 52% dintre cei cu colegi afectați) au indicat scoruri mari (4 și 5). Procentul este mult mai mare decât al celor care afirmă că elevii respectă măsurile de siguranță (35,5).
Ancheta a fost derulată online, pe un eșantion de 21.581 de elevi, în perioada 15 – 25 octombrie 2021.
Citeste si:
Psiholog: „Într-o astfel de perioadă apar tulburări din sfera anxietății sau depresiei, pe termen lung”
Majoritatea părinților (70%) care au apelat la psihologii Organizației Salvați Copiii România în primul an al crizei sanitare s-au confruntat cu crize de furie și irascibilitate la copiii preșcolari și școlari mici. În ceea ce îi privește pe adolescenți, principala problemă pentru care părinții au cerut ajutor de specialitate a fost creșterea stărilor de anxietate și depresie.
Adolescenții în special au cunoscut o exacerbare a stărilor de anxietate și depresie, manifestate prin:
- Izolare socială, refuzul de a ieși din casă, de a face mișcare în aer liber,
- Petrecerea unui timp îndelungat în fața ecranelor, 7-8 h/zilnic, uneori chiar și mai mult,
- Dezechilibre legate de rutina de somn, insomnie, dereglări ale ritmului de somn, nu dorm noaptea și dorm ziua,
- Creșterea în greutate, tendința de bulimie,
- Rezultate școlare mai scăzute, dezorganizare în cee ce privește școala online,
- Stări de irascibilitate și protest
- Sunt prezente comportamente de evitare (evită să iasă cu prietenii și ies tot mai greu din casă pentru diferite activități), comportamente de verificare (citirea unor informații legate de evoluția situației pandemice, despre eficiența vaccinului) sau comportamente compulsive (precauție exagerată legată de respectarea restricțiilor, dezinfectare excesivă a suprafețelor, a mâinilor, purtarea mai multor măști în același timp).
Pandemia este percepută la nivel mondial ca o amenințare majoră pentru sănătatea fizică și mentală, afectând viața copiilor, adolescenților și a întregii familii, prin sentimentele pe care le suscită: panică, frică, frustrare, stres, confuzie, instabilitate, lipsa previzibilității, de multe ori declanșând dezechilibre emoționale majore care afectează vizibil sănătatea mintală a multor oameni, ducând la tulburări de sfera depresiei sau anxietății.
Citeste si:
Sursa foto: Salvați Copiii
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
