Economia Romaniei in 2012, ca si in anii anteriori, dar si pentru o perioada lunga de acum inainte, ramane dependenta de fluxurile de capital care intra in tara, a precizat consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru.
Avand in vedere nivelul actual de incertitudine, aceste fluxuri nu vor fi anul acesta la ritmuri care sa conduca cresterea economica la 3-4%, cum se credea la inceputul lui 2011, astfel ca o rata de 2% ar putea fi totusi o cifra optimista, considera Croitoru. Oficialul nu exclude ca anul acesta, cand vor avea loc alegeri parlamentare si locale, sa asistam la derapaje bugetare.

Care a fost cel mai dificil moment pentru economia Romaniei in ultimii trei ani?

Lucian Croitoru: Din punctul de vedere al sectorului privat, cel mai dificil an a fost 2009. Sectorul privat a asteptat o politica de ajustare mai ferma de la guvern, care insa nu a venit. Din perspectiva sectorului public, anul cel mai dificil a fost 2010, cand intarzierile in ajustarile necesare in 2009 au trebuit sa fie recuperate. Din aceasta cauza, taierea salariilor a trebuit sa fie de 25%, TVA a crescut cu cinci puncte procentuale, cand toate aceste masuri ar fi putut fi evitate.

De ce credeti ca nu s-au facut ajustari mai ferme in sectorul public in 2009?

Lucian Croitoru: In acel an a fost o coalitie intre doua partide cu viziuni foarte diferite. Un partid, cel care este acum la putere, vroia sa faca anumite ajustari, iar celalalt dorea mentinerea status quo-ului. Nu s-au luat deciziile la timp si astfel a fost o pierdere de un an. In 2010, orice amanare s-a platit cu un pret in plus, iar acest lucru s-a vazut.

Ce asteptari aveti de la economia Romaniei in 2012?

Lucian Croitoru: Economia Romaniei in 2012, ca si in anii anteriori, dar si pentru multi ani de acum inainte, ramane dependenta de fluxurile de capital care intra in tara. Avand in vedere nivelul actual de incertitudine, care inca persista, si care altereaza increderea, aceste fluxuri nu vor fi la niveluri care sa conduca cresterea economica la un procent de 3-4% cum se credea la inceputul anului 2011. Dimpotriva, incertitudinile fac ca zone intregi ale lumii sa isi revizuiasca cresterea economica in jos, iar noi de asemenea. Depinde cum va fi condus in continuare programul de restabilire a increderii la nivelul zonei euro si de capacitatea noastra de a ne tine de programul economic sprijinit de UE si FMI. O crestere economica de 2%, care pana de curand parea mai probabila, s-ar putea sa ramana o cifra optimista, din cauza conjuncturii externe.

Va asteptati la derapaje bugetare, avand in vedere ca este un an electoral?

Lucian Croitoru: Acest risc nu poate fi exclus intr-un an electoral. Dupa cum stiti, bugetul este facut de guvern, dar, in final, acesta este rezultatul amendamentelor din Parlament. Acolo se pot crea derapaje, coalitii de facto care sa altereze planurile fiscale ale guvernului.

Cum credeti ca se pozitioneaza Romania, din punct de vedere economic, in regiune, dar si in Uniunea Europeana?


Lucian Croitoru: Am incredere in perceptiile celor care cheltuiesc mult timp cu studierea Romaniei, intrucat unele perceptii ale unor birouri din afara s-au dovedit complet eronate. Cred ca cei care s-au aplecat destul de mult asupra tarii stiu anumite lucruri. In primul rand, Romania are acum fundamente bune. Deficitul de cont curent este la un nivel de 5%, ceea ce este sustenabil, deficitul bugetar se va duce in 2012 catre 3% sau poate mai jos, rata de schimb este stabila, iar rezervele tarii sunt la niveluri adecvate. Nu exista vreun motiv sa nu subliniem faptul ca s-au facut progrese in fundamente.

Exista insa riscuri, iar acestea vin pe doua rute - odata ca suntem dependenti in ceea ce priveste cresterea economica de exterior si, doi, pentru ca avem alegeri in 2012. Cand ai aceste doua riscuri, cel mai bine este sa te pozitionezi prudent din punct de vedere fiscal.Trebuie gasit un bun echilibru, iar acest lucru se cauta in consultare cu UE si Fondul Monetar International (FMI).

Cand vom adopta euro? Ramane anul 2015 un termen viabil?

Lucian Croitoru: Este o tinta stabilita pe plan intern, ea nefiind agreata cu organisme internationale. Tinta are scopul de a introduce mai multa coeziune in clasa politica, care ar trebui sa inteleaga ca adoptarea euro inseamna mai multa coerenta si disciplina in elaborarea politicilor. Daca ne uitam din cealalta perspectiva, daca ar fi sa substituim leul, o moneda buna, cu moneda euro, care are foarte multe subrezenii, atunci raspunsul este nu, nu este indicata adoptarea monedei unice pana cand problemele din zona euro nu se rezolva. Noi trebuie sa fim pregatiti sa adoptam euro, dar ne mai trebuie si cativa ani pentru a converge in termeni reali cu Uniunea Europeana. Grecia este un bun exemplu de ce nu trebuie sa ne grabim. Intrucat nu a facut reformele in profunzime, acum plateste pretul.

Trebuie sa fim atenti ca zona in care intram sa fie sustenabila pe termen lung, pentru ca nu vrem sa dam o moneda buna pe una care sufera. Adoptarea euro in 2015 s-ar putea sa fie amanata cu cativa ani. Pe noi ar trebui sa ne intereseze nu minimizarea numarului de ani cu care este amanata intrarea in zona euro, ci maximizarea convergentei reale si competitivitatii, singura care te ajuta odata ce ai intrat. Acest lucru inseamna sa-ti cresti competitivitatea, pentru ca odata intrat in zona euro trebuie sa faci fata unor competitori cu performante relativ inalte.

Trebuie implementate reforme structurale atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic. Firmele, dar si cadrele macroeconomice ale tarilor sunt in competitie la nivelul Uniunii Europene. Firmele concureaza pe piete specifice, pentru vanzarea de bunuri si servicii. Statele concureaza pentru cadrele macroeconomice, iar acolo intervine sectorul public care trebuie sa-si faca toate reformele in interior.

Romania, in ansamblu, nu este pregatita sa adopte euro. Daca politica monetara se va face la Frankfurt, iar politica fiscala va fi din ce in ce mai mult mutata spre centru, in cazul in care Romania nu este pregatita, statele cele mai puternice vor inclina balanta spre un set de politici economice care sa le favorizeze. Cu alte cuvinte, ciclurile economice trebuie tot mai mult sincronizate, iar acest lucru se realizeaza prin convergenta reala.

Cum vedeti planul de salvare al zonei euro, va avea vreun rezultat?

Lucian Croitoru: Planul de salvare trebuie sa duca la cresterea increderii. In zona euro exista o problema, mai exact, neincrederea privind perspectivele cresterii economice. Pentru ca unele state sunt supraindatorate, si sistemul bancar are probleme, deoarece institutiile financiare au expunere pe bondurile acestor tari. Actiunea imediata era necesara pentru a reinstitui increderea prin stabilizarea pietei bancare si a datoriilor suverane. Pe piata bancara era nevoie de cresterea capitalizarii pentru a stabili increderea pe pietele de finantare, iar in zona guvernelor era nevoie de ajutarea Greciei si de crearea mecanismului EFSF (Facilitatea europeana de stabilitate financiara n.r.). Pietele au nevoie de timp pentru a digera planul de salvare al zonei euro. Oricum, la nivel politic a fost un succes, iar acesta este un semnal bun.

Cum poate fi stimulata economisirea interna?

Poti sa economisesti daca ai un venit suficient de mare care sa iti asigure nevoile primare. Abia dupa aceea te gandesti sa economisesti pentru diverse scopuri. In bugetul romanilor ponderea cheltuielilor de subzistenta este destul de mare, ceea ce inseamna ca nu ramane destul loc pentru economisire. Intrebarea este de ce dupa 20 de ani suntem in aceasta postura? Iar eu va raspund ca timp de 20 de ani am amanat reforme structurale strict necesare.

Privatizarile s-au facut cu intarziere, oamenii au ramas in intreprinderi pierzand perspective de a se muta intr-un sector viabil atunci cand erau tineri, cand aveau energia necesara si se puteau adapta la noi conditii. Amanarea de reforme a mentinut foarte multe centre de extragere de rente din economie, care au inlocuit un obiectiv care ar fi dus la cresterea economiilor, respectiv maximizarea veniturilor pe locuitor. Extragerea de rente favorizeaza niste grupuri si nu societatea. Daca am fi avut o baza mai mare de economisire, astazi am fi avut o capacitate mult mai mare de a lupta cu criza.

Inainte de criza, se considera ca Europa detine o plasa de siguranta pentru cetatenii sai, insa lectia ultimilor ani ne-a aratat contrariul. De ce?

Lucian Croitoru: Nu exista aceasta plasa, este o iluzie. Este iluzia statului bunastarii sociale. Iata ca exact aceasta iluzie s-a dovedit a fi sursa principala a problemelor. Singura sursa de bunastare si de plasa de siguranta este productivitatea. Altfel, cand ai probleme, atunci plasa dispare. In Europa, ca si la noi, s-a pus prea mult accent pe redistribuirea veniturilor si pe abordarile pe termen scurt, neglijand perspectiva.

Asa s-a ajuns la amanarea unor reforme profunde, ceea ce a condus la un comportament pervers al statului. De exemplu, s-a stimulat iesirea prematura la pensie pentru a „rezolva”problema restructurarii intreprinderilor. Avem foarte multi pensionari, numai pentru ca a fost stimulat acest proces. Politicienii au avut o abordare de genul„mai bine aman o problema acum, decat sa platesc costul politic al rezolvarii problemei”. Aceasta politica, lipsita de viziunea pe termen mediu-lung a impins o parte a populatiei intr-un colt din care cu greu se poate iesi.

Cum credeti ca va evolua sistemul bancar in 2012? Va fi afectata creditarea de noul regulament BNR?


Lucian Croitoru: Regulamentul BNR nu ingreuneaza creditarea. Scopul acestuia este de a reduce indatorarea populatiei in valuta. El instituie un mecanism pentru a evita viitoarele probleme care deriva din miscarile ratei de schimb, care se reflecta automat in bilanturile gospodariilor si, implicit, in bilanturile sistemului financiar. Daca acesta din urma are probleme, atunci si sectorul real are probleme. Sistemul bancar romanesc va trebui sa reinvete sa crediteze sectorul privat. El s-a extins in perioada de intrari masive de capital in Romania, cand nu era nicio problema sa gasesti clienti si sa le oferi credite.

De acum incolo, cresterea economica nu va mai fi la nivelurile care erau pe atunci, intrucat acele intrari de capital nu vor mai fi la fel. Bancile vor trebui sa redescopere modul in care sa atraga business in sectorul lor. Cred ca procesul de fuziuni si achizitii se va amplifica la nivel mondial si se poate manifesta foarte bine si in Romania. Bancile locale sunt bine capitalizate, sunt lichide, iar interesul nu este de a-si transfera activele catre bancile-mama. Interesele locale le impiedica sa faca acest lucru, deoarece au fost mai profitabile aici, au venit in Romania pentru un termen mai lung. Competitia din sistemul bancar trebuie sa creasca.

Avand in vedere criza datoriilor suverane si implicatiile pentru sistemul bancar, vor putea bancile sa continue sa crediteze sectorul bugetar in Romania?

Lucian Croitoru: Nu va fi o sarcina usoara. Bancile din zona euro vor trebui sa caute capital pentru a creste capitalul propriu la nivelul de 9 la suta din activele medii ponderate cu coeficientii de risc. Aceasta recapitalizare ar trebui sa reinstituie increderea, astfel incat bancile sa poata sa se finanteze pe termen mediu-lung. Deocamdata, aceasta perspectiva este incerta. Nu este doar o problema de cost al finantarii, ci de insasi accesarea finantarii.

De aceea, este prudent ca nivelul deficitului bugetar in Romania sa fie cat mai mic. La inceputul anului 2011, date fiind conditiile economice interne si externe,un deficit de 3 la suta din PIB parea optim. Criza datoriilor suverane si tensiunile pe care le-au determinat pe pietele de finantare pe termen mediu-lung a bancilor din zona euro au schimbat aceste conditii. Acum, incertitudinea este la niveluri foarte inalte, iar increderea este la niveluri foarte scazute in foarte multe tari.

Aceasta face sa scada nivelul optim al deficitului bugetar care, in mod concomitent, maximizeaza cresterea economica si minimizeaza riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice. De aceea, a fost adoptata o tinta de 1,9 la suta pentru deficitul bugetar pe anul 2012. Daca se schimba conditiile externe, atunci se schimba si nivelul deficitului bugetar care asigura optimizarea amintita. O deteriorare a acestor conditii va duce la scaderea nivelului acestui deficit si invers. Conditiile concrete din zona euro determina accentuarea prociclica a politicii fiscale din Romania.

Inteviu publicat si in Revista Wall-Street.


Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri