"Primul an de mandat a fost foarte intens si plin de provocari. Pornind de la obiectivul de a readuce compania din Ungaria pe profit si crestere - dat fiind ca in ultimii cinci ani a pierdut cota de piata, a trebuit sa iau multe decizii, si nu dintre cele mai usoare", a declarat Cornelia Coman (foto), pentru wall-street.ro, in calitate de director general ING Asigurari de Viata si Pensii Ungaria.
Wall-Street.ro: In ce masura pozitia de director general al ING Asigurari de Viata si Pensii Ungaria a reprezentat un „challenge” pentru Cornelia Coman?
Cornelia Coman: Primul an de mandat a fost foarte intens si plin de provocari, dar in acelasi timp extrem de interesant. Am inceput cu eficientizarea si cresterea controlului in activitatea de distributie. In Ungaria, pe langa forta proprie de vanzari, s-a apelat la un nou canal de distributie din care faceau parte aproximativ 150 de angajati. Acest canal a ajuns, in timp, sa genereze un portofoliu de contracte limitat, iar investitiile cumulate pentru sustinerea lui erau deja semnificative. Ca atare, a trebuit sa decid destul de repede daca putem sa mai dam o sansa acestei forme de distributie sau este cazul sa renuntam. In septembrie am hotarat sa renuntam la a mai vinde produsele noastre prin intermediul acestui canal de distributie, decizie pusa in practica in decembrie.O alta provocare a venit din nevoia de a stabili o directie strategica pentru activitatea noastra viitoare. Primul lucru pe care l-am facut cand am ajuns in Ungaria a fost sa stau de vorba cu cat mai multi oameni din echipa, am vizitat agentiile, m-am intalnit cu reprezentantii altor companii din domeniu si cu cei ai autoritatii de supraveghere. Am simtit, din toate aceste discutii, necesitatea unei strategii, in care oamenii sa creada, care sa raspunda asteptarilor si nevoilor lor, sa tina cont de punctele forte ale companiei - care are, ca si in Romania, cei mai buni oameni de vanzare din piata si o echipa solida in sediul central - si, fireste, care sa aduca rezultate. Impreuna cu echipa de management am formulat o strategie pentru urmatorii cinci ani care, cred eu, se potriveste foarte bine ADN-ului companiei si totodata anticipeaza provocarile pe care intreaga industrie le va simti in urmatorii 2-3 ani, pe masura ce la nivel european se vor implementa noi reglementari. Avem acum in curs de implementare un plan care adreseaza intreaga activitate a companiei - de la gama de produse, modelul de interactiune cu clientii pe parcursul relatiei si nu in ultimul rand, cultura organizationala.
WS.ro: Care sunt diferentele notabile ale pietei din Ungaria fata de Romania?
Cornelia Coman: Daca analizam nivelul de penetrare al asigurarilor de viata in PIB, este evidenta diferenta uriasa intre nivelul de dezvoltare al celor doua piete: 0,2% in Romania fata de 1,4% in Ungaria, la finalul anului 2012. Piata maghiara a avut „motoare de crestere” diferite fata de cea din Romania, iar sustinerea de care a beneficiat din partea autoritatilor (prin acordarea de deductibilitati fiscale) s-a resimtit pozitiv. Concret, asigurarile de viata au beneficiat, inca din 1995 de facilitati fiscale, mai intai pentru un cuantum de 20% din primele platite si ulterior (din 2009) pentru 30%, iar impactul acestor masuri a fost unul important. Cred ca si pentru piata romaneasca acordarea unor minime facilitati fiscale pentru produsele de asigurare de viata ar fi un stimulent extrem de important in directia cresterii mai rapide a industriei, cu un impact pozitiv pentru intreaga economie. Revenind la piata din Ungaria, un alt motor care a contribuit la cresterea industriei de asigurari de viata a fost lansarea produselor unit-linked in 1997, care – la fel ca si in Romania – au fost lansate in premiera de ING. Oamenii au privit asigurarea si ca pe un mijloc de investitie, iar faptul ca (incepand din 2006) castigul nu se impoziteaza a fost un stimul important in acest sens. Nu in ultimul rand, la „capitolul” diferente, as nota faptul ca, in Ungaria nivelul PIB/capita este dublu fata de cel din Romania, ceea ce in final se reflecta in resursele disponibile pentru economisire.
In ceea ce priveste dezvoltarea companiei, ING a avut si in Romania si in Ungaria aceeasi strategie, respectiv a inceput operatiunile si a cladit companii solide de la zero (greenfield). Ungaria a fost prima piata din regiune in care a intrat ING, fiind, de altfel, si prima tara care a atras investitori straini printr-un climat politic si economic favorabil. Fiind una dintre primele companii care si-au inceput activitatea in zona asigurarilor de viata, ca si in Romania, a reusit sa atraga oameni de foarte buna calitate si profesionalism ridicat, acesta fiind si in momentul de fata un punct forte.
WS.ro: Europa Centrala si de Est a fost considerata deseori o mina de aur pentru asigurari, inainte de criza. Isi mentine regiunea atractivitatea?
Cornelia Coman: Cred ca, in pofida dificultatilor de moment, toate pietele central si est europene au inca un potential important, in conditiile in care ponderea asigurarilor de viata in PIB este inca redusa si chiar si in tari precum Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia nivelul de penetrare este sub 2%. In ceea ce priveste Romania, cred ca potentialul asigurarilor de viata este urias - tinand cont de dimensiunea populatiei, a doua ca marime din Europa Centrala si de Est, rata de penetrare a asigurarilor de viata, de doar 0,2% si de nivelul ridicat al deficitului de protectie (360 mld. lei in 2012).
WS.ro: Cum ar putea o tara emergenta ca Romania sa atraga investitori si sa evite in acelasi timp o contagiune dinspre pietele din zona euro?
Cornelia Coman: Atragerea capitalului strain nu trebuie sa fie un scop in sine, ci un mijloc pentru cresterea competitivitatii economiei (prin import de tehnologie, de procese, de know how in general, de standarde de calitate, precum si prin integrarea in lantul de productie global) iar existenta unei baze diversificate de investitori, inclusiv din afara Uniunii Europene, poate reprezenta un mecanism pentru asigurarea stabilitatii. Atunci cand cresterea competitivitatii se produce prin intermediul investitiilor straine, o economie emergenta poate ajunge sa progreseze si prin forte proprii, devenind mai putin vulnerabila la socurile externe.
WS.ro: Ar trebui Romania sa se concentreze mai mult pe crestere economica decat pe austeritate? Ce solutii avem pentru a stopa lipsa de competitivitate?
Cornelia Coman: In cazul Romaniei masurile de austeritate nu mai sunt in prezent in centrul atentiei, deoarece ajustarea fiscala necesara relansarii economice s-a produs in mare parte. Focus-ul actual se refera mai degraba la mentinerea stabilitatii in domeniul fiscal si in cel extern, alaturi de cresterea eficientiei in economie, cu precadere in sectorul de stat. Solutiile sunt simplu de enumerat dar mereu foarte dificil de aplicat: strategie, implementare, prioritizare, obiectivizare, depolitizare, profesionalizare, dar si stabilitate, consultare si predictibilitate. Altfel spus, competitivitatea poate sa creasca acolo unde statul este un partener de afaceri ale carui interese sunt clar definite si legitime. Chiar daca unele lucruri se schimba in aceasta directie, nu suntem inca in punctul unei mase critice de schimbari care sa permita sectorului privat sa “infloreasca” precum in alte tari – Polonia spre exempu – si, de aceea, cred ca o continuare a acordului Romaniei cu institutiile financiare internationale pe aceleasi linii ca cel actual ar fi de bun augur.
WS,ro: Cu ce volum de subscrieri au incheiat anul trecut companiile din Ungaria si care a fost rata medie profitabilitatii la nivel de piata?
Cornelia Coman: In 2012, atat piata de asigurari in general, cat si piata de asigurari de viata au inregistrat scaderi de 6,7%, respectiv 9,3% fata de 2011. Pe segmentul de asigurari generale scaderea a fost de aproape 4%, si a fost generata in principal de competitia foarte mare pe pret care exista in zona de RCA, asa cum se intampla si in Romania.
In asigurarile de viata, scaderea vine intr-o mare masura din insasi structura acestei piete, dat fiind ca in Ungaria segmentul produselor cu prima unica reprezinta aproape 50% din totalul primelor subscrise, ceea ce induce o volatilitate foarte mare de la un an la altul. In 2012, spre exemplu, acest segment a scazut cu peste 14% fata de anul precedent, in timp ce primele brute subscrise din asigurari cu prima esalonata s-au redus cu 6,5%. Portofoliile cu prima esalonata au fost afectate de rezilieri atunci cand (urmare a deciziei guvernului de a „fixa” cursul valutar in anumite ferestre de timp pentru a-i ajuta pe oameni sa isi plateasca imprumuturile in valuta) o parte dintre clientii care detineau asigurari de viata au ales sa isi rascumpere politele pentru a rambursa anticipat imprumuturile. Nu in ultimul rand, intreg sectorul financiar din Ungaria a fost afectat in 2012 de introducerea unei taxe bancare, care s-a aplicat insa tuturor industriilor financiare, stabilita in functie de volumul afacerii. Pentru piata de asigurari aceasta taxa s-a ridicat la 124 milioane de euro, influentand, evident, in mod negativ profitabilitatea. Cu toate acestea, per ansamblu, piata de asigurari a terminat anul trecut un rezultat pozitiv, de 73 milioane de euro, in crestere fata de 2011.
WS.ro: Ce ar avea de invatat asiguratorii din Romania de la cei din Ungaria?
Cornelia Coman: In ceea ce priveste "lectiile pietei ungare", as mentiona cateva masuri adoptate in ultima perioada in beneficiul clientilor de asigurari de viata ce pot fi sursa de invataminte si pentru piata romaneasca. In primul rand, 2013 aduce noi masuri pentru cresterea protectiei clientilorde produse unit-linked, ce completeaza si extind reglementari mai vechi. Mai precis, inca de acum 2-3 ani, Autoritatea de Supraveghere din Ungaria (PSZAF) a introdus obligativitatea ca toti asiguratorii sa calculeze, pe baza unei metodologii unice, un coeficient al costului total pentru produsele unit-linked. Astfel, clientii care cumpara un produs UL pot face o comparatie corecta si transparenta a produselor. Lucrurile au avansat si, in prezent, se urmareste introducerea pentru produsele noi a unei limite maxime a acestui cost, in functie de durata produsului si de profilul de risc al programului de investitii. Noua reglementare va intra in vigoare la inceputul lunii iulie si, in conditiile in care conform Asociatiei Asiguratorilor din Ungaria (MABISZ), 50% dintre produsele UL vandute astazi in Ungaria nu corespund acestor noi limite, va avea un impact important.
O a doua masura, dezbatuta deja cu Autoritatea de Supraveghere si aflata in faza de propunere catre guvern, stabileste plafonarea comisioanelor initiale pentru toate produsele de asigurari de viata – o masura care, in mod clar, protejeaza clientul.
WS.ro: In Romania, ASF a preluat din 30 aprilie atributiile CSA, CSSPP si CNVM. Cum se desfasoara activitatea de supraveghere in Ungaria?
Cornelia Coman: Am fost placut impresionata de nivelul de profesionalism al autoritatilor din Ungaria, care poate sa fie o consecinta a deciziei de a avea o supraveghere unica a tuturor pietelor financiare. Cred ca si in Romania decizia de unificare a autoritatilor de supraveghere poate avea un impact pozitiv si poate aduce industria in fata unui partener de discutii mai bine consolidat.
WS.ro: Deoarece cunoasteti foarte bine piata din Romania cu probleme sale, care ar fi primele masuri pe care noua autoritate ar trebuie sa le adopte?
Cornelia Coman: Cred ca este foarte important ca intreaga activitate a noii autoritati sa urmareasca dezvoltarea sanatoasa a fiecareia dintre cele trei piete – prin asigurarea stabilitatii, predictibilitatii si flexibilitatii – si consolidarea increderii populatiei in sistemul financiar, prin siguranta si transparenta. In plus, unul dintre obiectivele ASF ar trebui sa fie alinierea si armonizarea principiilor de reglementare inter-disciplinara (pensii private, asigurari, fonduri de investitii) in anumite domenii (investitii, evaluare, actuariat, contabilitate, control si audit intern, managementul riscurilor etc.).
Nu in ultimul rand, cred ca implicarea pozitiva a autoritatilor prin masuri de eficientizare in continuare a mecanismelor pietei de pensii facultative - dezvoltarea de servicii online pentru participanti, masuri de diminuare a birocratiei, flexibilizarea frecventei de plata, permiterea de contributii de valoare diferita sau in avans, promovarea vesting-ului, elaborarea de unui "calculator online de pensii" care sa poata simula niveluri de pensie viitoare - ar putea impulsiona dezvoltarea mai rapida a industriei.
WS.ro: Luati in calcul o revenire in Romania dupa mandatul din Ungaria? Si cum va vedeti la finalul anului, atat pe plan personal cat si profesional?
Cornalia Coman: Contractul meu aici este pentru trei ani, din care unul s-a scurs, deci este un pic prea devreme pentru a avea niste planuri concrete. Nu exclud posibilitatea de a ma reintoarce in Romania, insa decizia va depinde intr-o mare masura si de oportunitatile existente la momentul respectiv in cadrul Grupului ING. Daca ma voi intoarce in Romania, ma voi implica intr-un domeniu nou, in care sa pot sa adaug valoare – precum sistemul de educatie sau sistemul medical.
Pe plan profesional, ar trebui sa avem deja implementate mare parte din planurile privind strategia, pentru ca "marea lansare" va fi la sfarsitul primului trimestru din 2014.
La nivel personal, as spune ca mai matura si mai "echipata" ca manager - dat fiind ca, in toata aceasta perioada, am invatat multe lucruri despre mine si lucrez intr-un context nou care presupune abordarea mai multor stiluri de management.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
