Cele doua banci romanesti pentru locuinte, BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte, spera ca Parlamentul sa adopte cat mai repede modificarile legislative care ar permite continuarea sistemului copiat dupa model german, in conditiile in care nu mai primesc depozite noi de la clienti in sistemul de economisire-creditare de aproape un an, dupa ce inspectorii Curtii de Conturi au ajuns la concluzia, dupa un control desfasurat in 2015, ca unele prime platite de stat nu au fost folosite in mod legal.

In urma controlului, Ministerul Dezvoltarii Regionale a cerut bancilor pentru locuinte sa restituie primele platite de catre stat. Pe de alta parte, prima tara ex-comunista care a implementat sistemul bauspar, Slovacia, l-a mentinut aproape 25 de ani, acesta finantand mai ales reabilitarea locuintelor slovacilor, mai ales a celor din blocurile construite, ca si in Romania, in perioada comunista, conform News.ro.

In 2015, doua echipe diferite ale Curtii de Conturi au facut controale la cele doua banci pentru locuinte de pe piata, iar concluziile lor au fost incluse intr-un raport al institutiei. Potrivit raportului, “s-a constatat acordarea nelegala a primei de stat pentru clienti persoane fizice - copii minori (cu varsta sub 18 ani) care nu erau indreptatiti sa primeasca aceasta prima de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu parintii acestora in calitate de reprezentanti legali”.

Reprezentantii bancilor pentru locuinte se apara facand referire la OUG 99/2006, care sta la baza sistemului de economisire-creditare din Romania, si care prevede, la articolul 311, ca “fiecare client, persoana fizica cu cetatenia romana si cu domiciliul stabil in Romania, beneficiaza de o prima de stat pentru depunerile anuale efectuate in baza unui contract de economisire-creditare incheiat cu o banca de economisire si creditare in domeniul locativ”.

De altfel, deciziile Curtii de Conturi au fost contestate in instanta si s-a obtinut chiar suspendarea efectelor lor, insa au provocat o nesiguranta in piata, iar efectul a fost blocarea sistemului incepand din martie 2016. Principala problema este ca angajatii bancilor pentru locuinte nu pot oferi consiliere clientilor, in conditiile in care un proiect de modificare a legislatiei, aprobat in Senat si aflat in prezent in comisiile Camerei Deputatilor, ar ofera clarificari legislatiei, iar deznodamantul proceselor cu Curtea de Conturi este necunoscut. Inspectorii Curtii de Conturi au acuzat bancile pentru locuinte de un prejudiciu total de 384 milioane lei in derularea sistemului de economisire-creditare sustinut de catre stat.

In iunie 2016, Curtea de Conturi a sesizat DNA, care a declinat competentele de anchetare in acest caz. Rapoartele Curtii de Conturi au blocat complet sistemul de economisire-creditare din Romania, in conditiile in care cele doua banci romanesti pentru locuinte nu mai primesc depozite noi de la clienti, deponentii actuali putand sa ia credite in baza contractelor incheiate la intrarea in sistem.
Controlul institutiei conduse de Nicolae Vacaroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat si de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, prin care este sustinut sistemul bancilor pentru locuinte.

Citeste si:
BCR BpL castiga in instanta procesul impotriva Curtii de Conturi
BCR BpL castiga in instanta...

Razboiul s-a mutat in terenul legislatiei, unde Curtea de Conturi, bazandu-se pe rezultatele controlului din 2015, doreste modificarea modului in care statul sprijina sistemul de economisire-creditare al bancilor pentru locuinte. Curtea de Conturi atrage atentia, in primul rand, asupra ratei de succes foarte reduse, adica a numarului de contracte de credit pentru cumpararea de locuinte sau pentru modernizarea caselor contractate dupa perioada minima de cinci ani de economisire.

Potrivit raportului Curtii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinte, doar 2.836 de credite au fost solicitate de catre clienti la finalul perioadei de economisire, desi banca a raportat 184.479 de contracte inchise, ceea ce inseamna, concluzioneaza inspectorii Curtii de Conturi, o rata de succes de 1,53%.

In cazul Raiffeisen BpL, “rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adica au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte inchise. Surse dun piata au declarat, pentru News.ro, ca dupa finalizarea rapoartelor, Ministerul Dezvoltarii a trimis notificari oficiale celor doua banci pentru locuinte, in 2016, prin care a cerut restituirea primelor achitate de catre stat in derularea programului de economisire-creditare.

Bancile nu au acceptat solicitarea ministeului, argumentand ca exista doua procese in curs la Curtea de Apel. Potrivit sistemului din Romania, statul plateste 25% din suma economisita in anul precedent de catre client, dar nu mai mult de echivalentul in lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi lucratoare a anului de economisire.

Citeste si:
Bugetul municipiului Bucuresti va fi adoptat. Ce noi proiecte vor...
Bugetul municipiului...

Controlul Curtii de Conturi a blocat si plata primelor de catre stat: Ministeul Finantelor nu a platit anul trecut primele aferente anului 2015, care se plateau de obicei incepand din luna aprilie pentru anul precedent, pe baza listelor de beneficiari transmise de catre bancile pentru locuinte pana la data de 31 ianuarie.

Pentru bugetul de stat, primele inseamna anual circa 210 milioane lei, potrivit ultimelor estimari bugetare. Situatia este explicata prin faptul ca legea nu obliga persoanele care intra in sistem, economisesc si sunt subventionate de catre stat prin prima anuala sa ia un credit la finalul perioadei de economisire.

Reprezentantii bancilor de economisire-creditare argumenteaza, insa, ca ar fi absurd ca o persoana sa fie obligata sa ia un credit si spun ca modelul matematic pe baza caruia functioneaza sistemul de economisire-creditare presupune ca numarul de persoane care iau credite sa fie mai mic decat cel al deponentilor.

"Creditul este un drept, nu o obligatie", a afirmat un reprezentant al unei banci din sistem. Potrivit acestei argumentatii, sistemul bancilor pentru locuinte, copiat dupa sistemul baupspar din Germania si Austria, este pana la urma un CAR pentru locuinte: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat. Tocmai de aceea nu exista niciun fel de obligatie impusa clientilor de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar daca au luat prima de la stat, deoarece se considera ca banii depusi au permis acordarea de credite altor clienti, scopul fiind, deci, atins.

Citeste si:
Sedinta pentru investirea Guvernului Orban va avea loc pe 24 februarie
Sedinta Parlamentului pentru...

Blocarea sistemului inseamna si o reducere a finantarilor injectate ian economia romaneasca pentru repararea locuintelor sau alte lucrari de acest fel, in conditiile in care, conform Eurostat, prima prioritate investitionala a aproape 600.000 de familii de romani este imbunatatirea confortului locativ intr-o tara cu cel mai invechit stoc de locuinte din UE. O cercetarea IRSOP in anul 2015 arata ca finantarea investitiilor in domeniul locativ se bazeaza doar 30% pe credite bancare, si 70% pe fonduri proprii reprezentate de: economii - 41% (sistemul Bauspar ajutand in acest sens), si venituri- 29%.

In plus, finantarea pruin bancile pentru locuinte este mai ieftina, dobanzile fiind semnificativ sub cele de la creditele de consum. Astfel, potrivit jucatorilor din piata, un roman care intra in sistem primeste, pentru cei cinci ani in care trebuie sa economseasca, o doanda medie actuala de 1,3%, iar cei care iau credite platesc o dobanda medie anuala cuprinsa intre 4 si 6%, in functie de mai multi parametri (scadenta, valoare, bonitate etc).

Nivelul din Romania este apripiat de cel din statele mai dezvoltate unde se aplica sistemul. In Slovacia - unde sistemul functioneaza din decembrie 1992 -, dobanda la depozite este circa 1%, iar dobanda medie la credite - de 3,9%. De asemenea, in Slovacia sau in alte state in care exista sistemul, nimeni nu controleaza ce face deponentul cu banii dupa ce a atins perioada minima de economisire.

“Statul a ajuns la concluzia ca sistemul este stabil si util societatii. In fiecare an, statul slovac cheltuie pentru noi circa 17 milioane euro (prin primele acordate, n.r.), o suma foarte mica”, a declarat David Marwan, membru in consiliul director al Prva stavebna sporitelna (PSS), o banca pentru locuinte care detine circa 81% din piata slovaca.

Sistemul functioneaza in acest mod, al unor banci dedicate sistemului de economisire-creditare, in opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croatia, Ungaria si Romania. Alte tari europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar daca scopul este similar.

In plus, reprezentantii bancilor pentru locuinte afirma ca, daca s-ar aplica viziunea Curtii de Conturi expusa in raportul facut public de institutie, bancile pentru locuinte ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem in care toate persoanele care economisesc iau si credite nu ar fi sustenabil si s-ar prabusi.

Spre deosebire de bancile comerciale obisnuite, legislatia interzice bancilor pentru locuinte sa se imprumute poe piata de capital sau din alte surse, in afara de depozitele clientilor sau de banii actionarilor. Pe de alta parte, actorii implicati au propus mai multe modificari legislative care ar ajuta sistemul de banci pentur locuinte, iar initiativele se afla in prezent in Parlament. In acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atat de la Consiliul Legislativ, cat si de la mai multe comisii parlamentare.

Romania are doua banci pentru locuinte, BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte, aparute dupa ce legislatia romaneasca a introdus o prima pentru economisire care sta la baza sistemului importat din mediul german. Sistemul functineaza in actuala forma de circa zece ani, in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului 99/2006.

La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuinte avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuinte active de 676 milioane lei, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (in jur de 830 milioane euro), bancile romanesti pentru locuinte au o cota de doar 1% din activele sectorului bancar romanesc.

Potrivit jucatorilor din piata, sistemul romanesc al bancilor pentur locuinte are in jur de 500.000 de clienti. Bancile pentru locuinte din Romania folosesc ca exemplu sistemul din Slovacia, care functioneaza din 1992, cu un succes important. In Slovacia, prima initiala de stat a fost de 40%, peste nivelul de acum in Romania, pana in 1997, cand a fost redusa la 30%, ia ulterior a fost coborata treptat pana la 5%, cu un plafon maxim al primei anuale de 63,31 euro in prezent.

Insa sistemul a ramas in vigoare aproape 25 de ani si, potrivit sefilor celor trei banci pentru locuinte care opereaza pe piata, a fost lansat la momentul potrivit, cand Slovacia, care se pregatea sa devina independenta, trecea printr-un moment dificil al tranzitiei economice, iar creditul ipotecar pentru populatie era aproape inexistent.

In acest fel, sistemul de economisire-creditare a permis slovacilor sa isi imbunatateasca semnificativ conditiile de locuit dupa prabusirea comunismului, un proces dureros in toate statele ex-comuniste. Sistemul bauspar din Slovacia a trecut printr-un moment dificil, in anii '90, cand un proiect legislativ a avut in vedere acordarea primei doar pentru cei care iau efectiv un credit si nu pentru toti participantii, dar ulterior s-a renuntat la idee.

Reducerea primei de la stat s-a facut odata cu dezvoltarea altor mijloace de finantare pentru populatie, precum creditele ipotecare sau de consum, precum si dupa un anumit nivel de dezvoltare economica. In general, in statele ex-comuniste care au introdus sistemul bauspar, reducerea primei de stat s-a fiacut dupa depasirea pragului de 10.000 euro, al indicatorului produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor. In 2016, Romania a avut un PIB/locuitor nominal de circa 8.500 euro si, potrivit ultimelor estimari, va depasi pragul de 10.000 euro in 2019.

Sursa foto: Shutterstock/wavebreakmedia

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Cele mai importante evenimente ale momentului
Setari Cookie-uri