Banca Nationala a Romaniei (BNR) a lansat, pe 10 august anul curent, in dezbatere publica un proiect de modificare a Regulamentului cu privire la institutiile financiare nebancare (IFN), prin care introduce restrictii acordarii de credite de consum cu dobanzi mari de catre IFN-uri cu motivatia ca trebuie evitata supraindatorarea gospodariilor cu venituri mici. In urma analizei documentelor transmise spre consultare publica pe site-ul BNR, Patronatul Creditului IFN considera ca actualul demers "tinteste in fapt o zona de raspuns la asteptarile populiste si la presiunile din partea scenei politice, asteptari cauzate, probabil, de necunoasterea realitatii".

In 7 august, BNR a lansat in dezbatere publica un proiect de modificare a Regulamentului BNR nr.20/2009 privind institutiile financiare nebancare, toti cei interesati putand transmite observatii pana la 18 august. Noile modificari urmeaza sa se aplice de la 1 octombrie.

Principala modificare vizeaza introducerea unor cerinte de capital suplimentare, de zece ori mai mari decat cerintele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobanda peste anumite niveluri de dobanda: 200% pe an pentru credite pana la 15 zile, 100% pe an pentru credite cu scadenta cuprinsa intre 16 si 90 de zile si 32,5% pe an (de zece ori dobanda la creditul Lombard al BNR) pentru creditele cu scadenta peste 90 zile, in cazul imprumuturilor in lei, potrivit News.ro.

"La fiecare 100 lei imprumutati si la o rata a dobanzii anuale efective ( DAE ) peste pragurile din tabel, IFN trebuie sa asigure un capital de 67 lei", motiveaza BNR. Practic, prevederea reduce drastic apetitul IFN-urilor pentru a acorda imprumuturi riscante persoanelor fizice. BNR justifica modificarile prin necesitatea de a evita supraindatorarea persoanelor cu venituri mici.

"In cazul creditelor de tip online, (atat de blamate pentru valorile DAE ) formula DAE nu ar trebui sa se aplice, deoarece ea constituie un element de comparatie a ofertelor de credit de minim 12 luni. Aplicarea ei la un credit care se acorda pentru maxim o luna de zile duce la aparitia unor anomalii matematice si la un rezultat cu efect negativ publicitar, dar care in realitate este de 12 ori mai mic. Pentru un credit de 100 lei pentru o perioada de 30 de zile, DAE afisat conform formulei standard este de 4114 %, dar costul real total al creditului este de 36 lei, adica de 36%. Afirmatiile conform carora pentru un imprumut de 1 leu trebuiesc returnati 4.000 lei sunt total nefondate, rau-voitoare si fara baza reala", arata insa Patronatul Creditului IFN, referitor la informatiile vehiculate in presa scrisa si online cu privire la asa zisele abuzuri ale IFN-urilor.

Citeste si:
Sirbu, Flanco: As lupta in piata publica impotriva plafonarii DAE!
Sirbu, Flanco: As lupta in...

De asemenea, Patronatul Creditului IFN mentioneaza ca "nu exista cazuri in care clientii activitatii de creditare online sa fie executati siliti imobiliar (maximul creditelor acordate online este de 3.000 de lei, in timp ce pentru executarea silita imobiliara este necesar ca datoria sa fie de peste 10.000 lei. Conform Codului de bune practici, IFN-urile au plafonat voluntar costul total al creditului la suma imprumutata, ceea ce face imposibila executarea imobiliara".

In opinia Patronatului, "actualul demers (al BNR - n.r.) de modificare a Regulamentului 20 si forma propusa tinteste in fapt o zona de raspuns la asteptarile populiste si la presiunile din partea scenei politice, asteptari cauzate, probabil, de necunoasterea realitatii".

Importanta in crestere a IFN-urilor este subliniata, de altfel, de datele prezentate de BNR, care arata ca stocul de credite acordate de IFN-uri reprezenta, in martie 2017, 10,3% din valoarea imprumuturilor din economia romaneasca (acordate de banci si IFN-uri) si era cu 21,8% mai mare decat in luna martie 2015.

Ce impact spun IFN -urile ca va avea demersul BNR

Din perspectiva societatilor financiare, impactul modificarii Regulamentului in forma actuala va conduce la restructurarea activitatii de creditare si in final la radierea unor institutii financiare nebancare cu influenta directa asupra urmatoarelor aspecte:

Citeste si:
IFN-urile spun ca limitarea DAE va sustine piata "gri" a creditelor
Ionut Stan, presedinte...
  • Fiscale: incasari mult mai mici la bugetul de stat si la bugetele de asigurari sociale. IFN-urile fiind societati ce achita anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contributii salarialeb) Inchiderea IFN-urilor ar insemna trimiterea simultan in somaj a unui numar de aproximativ 10.000 angajati, adica o presiune imensa asupra bugetului.
  • Sociale: trimiterea in somaj a 10.000 angajati, produce un impact financiar si asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numarul celor afectati sa fie mult mai mare. Masura adoptata in aceasta forma va crea instabilitate financiara si nesiguranta in randul celor aproximativ 1 milion de persoane imprumutate la IFN-uri.
  • Investitionale si reputationale: unii actionari vor decide retragerea investitiei din piata romaneasca si relocarea catre alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor straine, aspect care in cadrul European actual nu aduce beneficii viitoare Romaniei, ci este chiar de condamnat. O astfel de reglementare va avea efect preponderent asupra celor de buna credinta, in timp ce practici de evitare vor fi identificate rapid de catre acei jucatori care si astazi induc riscul reputational in piata IFN si indirect, asupra BNR.

Sursa foto: create jobs 51 / Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
De la export de miere si business in constructii, la fintech