În restaurantele operate de grupul Stadio, bonul mediu se situează între 80 și 90 de lei de persoană. Seara, când clienții comandă mai multe feluri de mâncare și băuturi, valoarea poate ajunge la 150-200 de lei, însă media este redusă de consumațiile din timpul zilei.
„Dacă ar fi să rezum toată această perioadă, aș spune că am muncit mai mult și am câștigat mai puțin”, a declarat Radu Dumitrescu în cadrul Conferinței Barometrul Ospitalității, organizată de HORA.
Declarațiile vin într-un moment în care cifra de afaceri a industriei HoReCa a crescut cu 12% în 2025, până la 58,44 miliarde de lei, dar profitul net al companiilor a coborât de la 4,17 miliarde de lei la 3,54 miliarde de lei. Marja netă a industriei a scăzut astfel de la 8% la 6%, cel mai redus nivel de după pandemie.
Bonul mediu ajunge la 80-90 de lei, iar cina este principalul motor al restaurantelor
Valoarea unei consumații diferă semnificativ în funcție de momentul zilei și de motivul pentru care clientul merge la restaurant. La prânz, consumatorii comandă de regulă mai puține produse și caută o experiență rapidă. Seara, timpul petrecut la masă și numărul produselor comandate cresc.
În restaurantele noastre, bonul mediu de persoană este undeva între 80 și 90 de lei. Bineînțeles că seara, când consumi mai multe feluri de mâncare, se duce undeva între 150 și 200 de lei.
Radu Dumitrescu, fondatorul Stadio Hospitality Concepts
Pentru restaurantele grupului, cina este cel mai aglomerat moment al zilei, urmată de prânz. Micul dejun completează oferta, dar nu generează partea principală a veniturilor.
„La noi, cina este cel mai aglomerat moment, iar prânzul este pe locul al doilea. Breakfast-ul este un «nice to have». Îl avem, funcționează, dar nu este motorul businessului nostru”, a precizat Dumitrescu.
Totodată, structura bonului se schimbă în funcție de ocazia de consum. Un client care sărbătorește un eveniment va comanda diferit față de unul care intră într-un restaurant pentru un prânz rapid. În același timp, operatorii urmăresc nu doar valoarea totală, ci și produsele care alcătuiesc bonul.
Cum poate fi crescută valoarea bonului fără scumpiri excesive
Radu Dumitrescu spune că posibilitatea de a vinde produse suplimentare este limitată de bugetul clientului. Calitatea produsului și prețul trebuie să rămână într-un raport acceptabil, altfel oferta suplimentară nu va fi cumpărată.
„Dacă un client nu are bani în buzunar, poți să-i dai orice, pentru că tot nu are. Dar sunt foarte importante calitatea și prețul produsului. Dacă vreau să-i vând în plus o apă care costă 60 de lei, nu o va cumpăra niciodată. Dacă vreau să-i vând o apă mare care costă 15 lei, atunci o va cumpăra”, a explicat antreprenorul.
O astfel de vânzare poate crește bonul fără ca restaurantul să majoreze puternic prețurile produselor principale. Operatorii analizează, de aceea, componența fiecărei tranzacții și modul în care diferite produse se completează.
De exemplu, un client care comandă două antreuri poate renunța la felul principal. Din acest motiv, creșterea valorii bonului nu înseamnă doar adăugarea unor produse, ci și înțelegerea modului în care acestea se înlocuiesc între ele.
Potrivit lui Dumitrescu, structura generală a bonului a rămas relativ stabilă, chiar dacă apar variații sezoniere și diferențe între prânz, cină sau evenimentele sărbătorite în restaurant.
Restaurantele evită noi scumpiri, deși costurile continuă să crească
Fondatorul Stadio spune că nu își dorește noi majorări de prețuri până la finalul anului. Întrebat ce creștere estimează, răspunsul său a fost: „Sper că zero. Sper minus 5%”.
În plus, Stadio Hospitality Concepts a renovat restaurantul Stadio Cafe Popular, iar prețurile din noul meniu au fost reduse, potrivit antreprenorului, cu aproximativ 10%.
„Nu vrem să creștem prețurile. Nu le-am mărit în ritmul în care s-au mărit costurile, iar acesta este motivul pentru care a scăzut profitabilitatea. Altfel, totul ar fi devenit prea scump dintr-o dată. Oamenii nu sunt obișnuiți cu aceste prețuri”, a declarat Dumitrescu.
Presiunile asupra costurilor vin din mai multe direcții. Antreprenorul indică scumpirea energiei sub toate formele sale, inclusiv electricitate, gaze și combustibili, modificările de TVA, dar și creșterea salariilor.
Majorarea veniturilor angajaților este necesară deoarece valoarea coșului zilnic a crescut, iar oamenii nu mai pot trăi cu aceleași sume ca în urmă cu câțiva ani. Pentru restaurante, acest lucru înseamnă însă o cheltuială suplimentară care nu poate fi transferată integral către client.
„Nu se poate transfera totul către clientul final”, a subliniat membrul Boardului HORA.
Datele Barometrului Ospitalității confirmă presiunea asupra marjelor. Deși cifra de afaceri a industriei a crescut cu 12% în 2025, profitul net a scăzut cu aproximativ 630 de milioane de lei. Restaurantele și hotelurile au raportat o profitabilitate de circa 6%, iar barurile de numai 4%.
Traficul și numărul tranzacțiilor au scăzut
Problema industriei nu se limitează la profitabilitate. Radu Dumitrescu spune că restaurantele au început să resimtă și o reducere a traficului, pe măsură ce consumatorii au devenit mai atenți la cheltuieli.
„A scăzut numărul de tranzacții, a scăzut traficul în restaurante”, a afirmat antreprenorul.
Potrivit declarațiilor sale, începutul anului 2026 a adus, în anumite perioade, scăderi de până la 27%. Reducerea numărului de clienți pune presiune suplimentară asupra unui sector care are deja marje mai mici și costuri mai mari.
Industria estimează la nivel național o scădere de aproximativ 15% a traficului de clienți, în timp ce prețurile din restaurante, cafenele și cantine erau în iunie 2026 cu peste 11% mai mari decât în aceeași lună a anului precedent.
Dumitrescu consideră că HoReCa este mai vulnerabilă decât alte sectoare deoarece serviciile sale nu sunt indispensabile. Consumatorii pot renunța sau pot amâna ieșirile la restaurant atunci când bugetul familiei este pus sub presiune.
Noi, HoReCa, suntem un domeniu «nice to have». Nu suntem supermarketuri. Oamenii pot trăi și fără noi.
Radu Dumitrescu, fondatorul Stadio Hospitality Concepts
Antreprenorul nu descrie situația actuală drept o criză propriu-zisă, dar avertizează că sectorul traversează o perioadă foarte dificilă.
O pizza costă 10-12 euro în București, față de 18-20 de euro în Vest
Percepția că restaurantele din România au devenit foarte scumpe depinde de termenul de comparație, spune fondatorul Stadio Hospitality Concepts.
Raportate la prețurile de acum doi ani, restaurantele sunt într-adevăr mai scumpe. Comparate însă cu localurile similare din marile orașe europene, prețurile din București sunt încă reduse.
„În România, în București, la un restaurant foarte bun, o pizza costă între 10 și 12 euro. În Europa, la un restaurant foarte bun, o pizza nu costă mai puțin de 18-20 de euro”, a declarat Dumitrescu.
Diferența de percepție este alimentată de ritmul rapid al scumpirilor. Dacă o pizza costa în urmă cu un an 7-8 euro și ajunge într-un interval scurt la 10-12 euro, clientul resimte puternic modificarea, chiar dacă prețul rămâne sub cel practicat în alte capitale europene.
Același lucru se întâmplă și în cazul unor produse mai simple. Dumitrescu oferă exemplul unei omlete care a ajuns la 50 de lei, după ce cu trei sau șase luni înainte costa 42 de lei.
„Vii într-un restaurant și găsești o omletă la 50 de lei, iar acum trei sau șase luni era 42 de lei. Spui: «S-a scumpit cu 15%, este foarte mult». Pe baza acestei supărări, ai percepția că totul este foarte rău”, a explicat antreprenorul.
Experiența din restaurant poate schimba percepția asupra prețului
Prețul nu este singurul element care influențează modul în care clientul evaluează un restaurant. Serviciile, interacțiunea cu personalul, atmosfera și calitatea preparatelor pot amplifica sau diminua nemulțumirea legată de nota de plată.
„Dacă omul care te servește nu îți zâmbește sau nu vorbește frumos cu tine, dintr-o dată vei găsi foarte multe lucruri care nu îți convin în jur. Dacă se poartă frumos, vei trece mult mai ușor cu vederea lucrurile care poate nu sunt la cel mai înalt nivel”, a spus Dumitrescu.
În restaurantele Stadio, antreprenorul spune că porțiile nu au fost reduse, iar calitatea materiilor prime a fost păstrată. În unele cazuri, porțiile au fost chiar mărite, în timp ce prețurile au crescut într-un ritm mai lent decât costurile.
Pentru a păstra clienții într-o piață în care concurența și presiunea asupra bugetelor sunt tot mai mari, restaurantele trebuie să investească în întreaga experiență.
„Ca să poți loializa clientul, trebuie să vii cu mâncare mai bună, servicii mai bune și restaurante din ce în ce mai frumoase”, a afirmat fondatorul Stadio.
Profitul din 2026 nu mai are aceeași valoare ca în 2022
Scăderea reală a profitabilității este accentuată și de inflație. Chiar dacă un restaurant raportează în cifre nominale același profit ca în urmă cu patru ani, valoarea economică a banilor obținuți este mai mică.
„Un profit de 2.000 de euro în 2022 nu mai este același profit în 2026. Nu mai vorbim despre aceeași valoare”, a precizat Dumitrescu.
În acest context, creșterea cifrei de afaceri nu arată întreaga situație financiară a operatorilor. Restaurantele pot încasa mai mulți lei, dar pot rămâne cu mai puțini bani după plata salariilor, furnizorilor, utilităților, taxelor și investițiilor necesare pentru păstrarea clienților.
Industria HoReCa continuă totuși să aibă un rol important în economie. Numărul angajaților a crescut de la aproximativ 185.000 în 2024 la aproape 195.000 în 2025, iar companiile din sector au generat taxe, impozite și contribuții estimate la 12,2 miliarde de lei.
