10.000 de euro „la saltea” valorează mai puțin după un an: Inflația poate „mânca” aproape 700 de euro

Foto: Shutterstock

10.000 de euro „la saltea” valorează mai puțin după un an: Inflația poate „mânca” aproape 700 de euro

Cuprins Articol:
Gospodăriile din România dețin 200,7 miliarde de lei, echivalentul a 38,2 miliarde de euro, în depozite bancare la vedere, iar inflația poate eroda anual cu aproximativ 3.571 de lei, echivalentul a 680 de euro, puterea de cumpărare pentru fiecare 53.000 de lei, echivalentul a 10.000 de euro, economisiți, arată European Wealth Drain Index, un studiu publicat de Revolut.

Pentru o gospodărie din România cu economii de 10.000 de euro, inflația erodează anual puterea de cumpărare cu 680 de euro. Dobânda medie la depozitele pe un an, de 6,50%, nu compensează inflația medie de 6,80%, ceea ce înseamnă o pierdere reală de 30 de euro pe an chiar și pentru conturile de economii cu termen fix, potrivit Revolut.

Studiul analizează problema economiilor bancare pasive în contextul în care averea privată totală din Europa ajunge la 33 de trilioane de euro, iar 6,3 trilioane de euro sunt ținute în numerar inactiv.

Românii au 200,7 miliarde de lei în depozite bancare la vedere

Potrivit calculelor prezentate în European Wealth Drain Index, investirea sumelor păstrate în depozite bancare la vedere în piețe de capital diversificate ar putea injecta 5,1 miliarde de lei, echivalentul a 1,0 miliard de euro, capital anual de creștere în economie.

În același scenariu, randamentele potențiale ratate prin păstrarea capitalului excedentar în conturi bancare sunt estimate la aproximativ 1.345 de lei, echivalentul a 256 de euro, anual, pentru fiecare 53.000 de lei, echivalentul a 10.000 de euro, economisiți.

Cercetarea realizată pe un eșantion de 1.000 de respondenți din România arată însă diferențe importante în ceea ce privește comportamentul de economisire. Astfel, 28,0% dintre românii chestionați nu au deloc economii tradiționale.

Dintre cei care economisesc, 72,2% nu și-au schimbat niciodată banca pentru a obține un randament mai bun. Preferința de a păstra toți banii la aceeași bancă este invocată de 24,3% dintre respondenți, în timp ce 19,0% consideră că diferența de dobândă este prea mică.

Alți 15,5% spun că schimbarea presupune prea mult efort, iar 12,4% nu știu unde să caute alternative.

TOP depozite bancare septembrie 2026: Băncile dau dobânzi mai bune dacă aduci „bani noi

Peste 38% dintre românii chestionați au estimări greșite sau insuficiente despre randamente

Studiul indică și un deficit de informare în privința relației dintre dobânzi și inflație. Peste 38% dintre respondenții din România estimează greșit randamentele ajustate cu inflația sau spun că nu au suficiente informații.

Mai exact, 14,8% cred că dobânda la economii depășește inflația, deși rata inflației menționată în această parte a cercetării este de 8,03%. Alți 13,2% spun că nu sunt informați sau nu știu, iar 10,0% consideră că dobânzile și inflația sunt egale.

Fragmentarea serviciilor financiare reprezintă o altă problemă identificată de cercetare. Peste 44% dintre respondenți, respectiv 44,1%, folosesc mai multe aplicații financiare.

Pentru 50,2% dintre utilizatorii mai multor aplicații, această fragmentare îngreunează procesul de investiții. Astfel, 31,3% spun că nu au o imagine clară asupra sumei pe care își permit să o investească, iar 19,3% consideră prea complicat transferul banilor între platforme.

Ce îi împiedică pe români să investească

Percepția asupra riscului este menționată de 25,4% dintre respondenți drept o barieră în calea investițiilor, iar lipsa de cunoștințe este indicată de 22,2%.

În același timp, 50,5% dintre respondenții din România spun că ar începe să investească dacă ar avea acces la investiții cu sume mici, respectiv micro-investiții, aceasta fiind una dintre cele mai ridicate ponderi din Uniunea Europeană (UE). Alți 31,2% își doresc informații transparente despre risc, iar 26,4% apreciază existența educației financiare integrate în aplicație.

Revolut susține că încearcă să reducă aceste bariere prin reunirea în aceeași aplicație a serviciilor bancare, economisirii, educației financiare și investițiilor. Potrivit datelor interne ale companiei, prima depunere medie pentru investiții realizată de un client Revolut din UE este de 406 euro, iar valoarea mediană este de 18 euro.

Numărul investitorilor individuali activi din UE care folosesc Revolut a crescut cu 56% de la an la an, potrivit companiei.

Kuba Fast, CEO al Revolut Bank UAB, susține că dezvoltarea investițiilor individuale depinde inclusiv de reducerea barierelor și de armonizarea infrastructurii financiare europene.

„O economie europeană puternică are nevoie de instituții financiare solide, care rămân aproape de cetățeni, reduc barierele în calea investițiilor și creează un impuls pentru modernizarea și armonizarea regulilor și infrastructurii financiare ale continentului”, a spus Kuba Fast.

Revolut Bank UAB este activă în toate cele 27 de state membre ale UE, potrivit companiei.

Rolandas Juteika, Head of Wealth & Trading la Revolut, critică inerția din sistemul bancar tradițional și susține că accesul mai simplu la diferite instrumente financiare poate reduce barierele din calea investițiilor.

„Prea mult timp, băncile tradiționale s-au bazat pe inerția consumatorilor, lăsându-le banii blocați în conturi cu randamente scăzute, în timp ce inflația le erodează averea. Am construit Revolut pentru a rupe acest cerc”, a declarat Rolandas Juteika.

Oferta descrisă de reprezentantul companiei include fonduri de piață monetară, acțiuni, fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), obligațiuni, servicii automate de administrare a investițiilor și micro-investiții. Juteika susține că accesul la aceste instrumente poate începe de la sume cuprinse între 1 euro și 10.000 de euro.

Cum a fost realizat European Wealth Drain Index

Cercetarea în rândul consumatorilor a fost realizată de Censuswide în iulie 2026, pe un eșantion de 1.000 de respondenți din România cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național. Studiul mai amplu a inclus 20.007 respondenți din 20 de state membre ale UE.

Pentru România, calculele anuale Wealth Drain se bazează pe date echivalente publicate de Banca Națională a României (BNR), precum și pe statistici privind depozitele și date privind inflația calculată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) de la Banca Centrală Europeană (BCE) și Eurostat. Pentru depozite au fost utilizate date disponibile în iunie 2026, iar în cazul inflației a fost folosită media din 2025.

Pentru comparația dintre cele 20 de state membre ale UE, indicele analizează depozitele bancare la vedere, categoria BCE „overnight deposits”. În România, acestea însumează 200,7 miliarde de lei, echivalentul a 38,2 miliarde de euro.

Studiul precizează că volumul total al numerarului și depozitelor bancare din România este de aproximativ 360,5 miliarde de lei, echivalentul a 68,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că depozitele la vedere reprezintă doar o parte a economiilor analizabile.

Personalizate pentru tine