Cum ar trebui sa se modifice programul Prima Casa? Banca Nationala a Romaniei (BNR) dar si numerori analisti sustin ca programul ar trebui reconfigurat, astfel incat sa se adreseze doar celor cu venituri reduse. Modificarea ar fi impusa, in opinia lor, de faptul ca multi dintre beneficiarii programului si-ar fi permis un credit ipotecar clasic, cu avans mai mare de 5%, cat este avansul minim solicitat la Prima Casa. FNGCIMM vine si confirma, insa doar partial, teoria.
Potrivit datelor transmise de Fond, la solicitarea wall-street.ro, in 2017, 15% dintre beneficiarii programului au luat un credit Prima Casa pentru care au achitat un avans de peste 15% din valoarea locuintei. In acelasi an, aproximativ 70% dintre clienti au achitat un avans cuprins intre 5% si 15% din valoarea casei si doar mai putin de 15% au achitat avansul minim de 5%.
Asadar, se poate spune ca doar cei 15% care au luat credit cu avans de 5% au cu adevarat nevoie de Prima Casa, insa nici cei cu avans pana in 15% nu prea au alternativa, avand in vedere ca acesta este, in medie, avansul perceput de banci pentru ipotecarele clasice.
In aceste conditii, este de presupus faptul ca 15% dintre cei care au accesat Prima Casa ar fi putut apela, fara probleme, la un ipotecar clasic in 2017.
Suma care poate fi imprumutata in cadrul programului Prima Casa este limitata la 57.000 de euro (echivalent lei) pentru locuintele vechi si la 66.500 de euro pentru cele noi. Insa valoarea casei nu este limitata, astfel ca banii obtinuti se pot utiliza si pentru o locuinta mult mai scumpa fata de limitele mentionate, cu conditia ca beneficiarul sa achite un avans mai mare.
Citeste si:
Argumente pentru modificarea programului
Directorul Directiei Stabilitate din Banca Nationala a Romaniei (BNR), Eugen Radulescu, declara, la jumatatea anului trecut, ca la creditele Prima Casa ar trebui sa aiba acces doar tinerii cu venituri reduse, care isi cumpara o casa in care sa locuiasca, nu o casa de vacanta sau una pe care sa o inchirieze. Declaratia a venit in contextul in care dintr-o analiza a specialistilor din BNR a reiesit faptul ca imprumuturile Prima Casa au fost aceesate tot mai des de persoane care si-ar fi permis un ipotecar clasic.
Potrivit lui Radulescu, programul a avut un rol foarte important in anii imediat post criza si a redevenit important ca urmare a aparitiei Legii privind darea in plata. “Legea a destabilizat intr-un mod foarte serios piata constructiilor de locuinte si, in acele conditii, programul Prima Casa a putut fi folosit drept mecanism de a estompa efectele unei legi foarte gresit construita”, a adaugat Radulescu.
Citeste si:
Totusi, cum si Legea privind darea in plata a fost substantial modificata, iar conditiile de piata s-au imbunatatit, utilitatea programului, in forma actuala, nu se mai justifica, sugera reprezentantul BNR.
Recent, si presedintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania, Iancu Guda, a declarat ca programul ar trebui stopat gradual pentru ca este speculat de o patura cu venituri peste medie si duce la distorsiuni ale pietei. In opinia sa, in prezent, imobiliarele sunt supraevaluate cu 20 – 25% pe an.
''Prima Casa, din punctul meu de vedere, ar trebui gradual oprit pentru ca a distorsionat semnificativ piata, in conditiile in care a fost contractat de o patura a societatii care nu are nevoie de un asemenea program mai degraba cu caracter social, cel putin la inceputul sau. S-au contractat credite cu Prima Casa unde avansul, desi minimul e de 5%, a fost platit la un nivel de 50%-60%. Aceasta a facut ca pretul pentru imobiliare rezidentiale, apartamente noi, sa fie usor supraapreciat printr-o falsa alimentare a cererii, un program cu conditii de acces facile, speculat de patura cu un venit peste medie. In trendul de reducere a importantei acestui program, cred ca ar trebui orientat catre patura cu venituri scazute care are nevoie de un asemenea produs cu un avans mai mic”, a mentionat presedintele AAFBR.
Citeste si:
Din datele FNGCIMM mai reiese ca, in 2017, au fost acordate circa 34.000 de garantii si promisiuni de garantare. “Pana la sfarsitul lunii noiembrie au fost acordate 23.437 garantii (pentru tor atatea credite -n.r.), in valoare totala de 2,048 miliarde de lei, precum si 8.910 promisiuni de garantare, in valoare totala de 1,002 muliarde de lei”, se mentioneaza in documentul Fondului.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
