Plafonarea dobanzilor, o initiativa care, aparent, ar ajuta populatia sa se imprumute la banci mai ieftin, va avea efect de bumerang: va lovi exact in cei care se presupune ca ar fi protejati de o astfel de masura. Si nu numai! Un grup de cadre didactice, economisti si antreprenori preocupati de politicile publice care afecteaza climatul de afaceri si bunastarea populatiei semnaleaza Parlamentului pericolele unei initiative de acest gen.

“Instituirea unor plafoane ale ratelor de dobanda la credite isi propune sa vina in beneficiul populatiei care, teoretic, se va putea imprumuta mai ieftin decat in prezent. Totusi, exista o diferenta intre scopul declarat al proiectului de lege si consecintele sale reale. Masura plafonarii dobanzilor este distructiva pentru activitatea de creditare si afecteaza cu precadere bunastarea populatiei cu venituri reduse – persoanele care lucreaza in economia informala si care nu au posibilitatea sa contracteze credite de consum la dobanzi mici”, se arata in documentul citat.

Semnatarii amintesc perioada comunista, in care preturile erau stabilite artificial prin decret, fapt care a generat penurie generalizata, introducerea rationalizarii, aparitia speculei, scaderea nivelului de trai.

Insa, potrivit acestora, istoria legiferarii unor preturi maxime este mult mai veche, inclusiv asociata cu decaderea Imperiului Roman, dar efectul a fost de fiecare data acelasi - disparitia produselor cu preturi plafonate de pe piata.

Ieftinirea artificiala a unui produs duce la disparitia acestuia

Economic vorbind, ieftinirea artificiala a unui produs descurajeaza productia si reduce oferta totala. Cu cat plafonul este stabilit mai jos fata de nivelul de piata, cu atat penuria care urmeaza este mai acuta.

Citeste si:
Vasilescu, BNR: Romania are cel mai scump credit din Uniunea Europeana
Adrian Vasilescu, BNR:...

“ Dobanda este pretul creditului. Pe piata exista numeroase produse de creditare, fiecare cu riscul sau si cu dobanda specifica. Plafonarea dobanzilor afecteaza piata creditului deoarece va scoate in afara legii acele produse de creditare dedicate persoanelor care prezinta un risc ridicat (nu pot prezenta adeverinta de venit sau au venituri reduse, nu prezinta garantii)”, mai spun specialistii citati.

Cei afectati de o astfel de masura se impart in doua categorii: debitorii, persoanele care nu pot lua un credit decat la o dobanda mai ridicata decat cea prevazuta in proiectul de lege (aceste persoane vor fi excluse de pe piata oficiala a creditului si vor ajunge clientela sectorului informal - se incurajeaza camataria), si bancile si institutiile financiare nebancare, care vor pierde clienti si, implicit, venituri (acestea vor fi stimulate sa scumpeasca produsele de creditare pentru ceilalti clienti pentru a recupera pierderile).

“Per ansamblu, toate aceste restrictii vor agrava situatia creditarii sectorului privat din Romania, care este oricum insuficient dezvoltata in comparatie cu tarile vecine sau cu cele occidentale”, se subliniaza in document.

Numeroase studii demonstreaza pericolul plafonarii dobanzilor

Autorii mentioneaza, in sustinerea pozitiei, studii realizate de Banca Mondiala, Comisia Europeana si alte institutii internationale, din care reiese ca reprimarea dobanzilor aduce prejudicii in toate tarile in dezvoltare (si nu numai) unde a fost aplicata.

Citeste si:
Rectificare bugetara: ce ministere pierd bani si cine castiga
Rectificare bugetara: ce...

Pentru Romania au luat ca referinta pozitia BNR, potrivit careia „gradul de incluziune financiara in Romania este printre cele mai reduse din Uniunea Europeana. Principalii factori care contribuie la mentinerea acestei situatii sunt: ponderea ridicata a economiei informale si nivelul scazut de trai; nivelul redus al educatiei financiare, precum si calitatea si adaptarea redusa a ofertei de servicii financiare la nevoile populatiei”.

In acest context, autorii se intreaba daca evaluarea impactul economic si bugetar al propunerii de plafonare a dobanzilor chiar exista si daca da, atunci cum a fost realizata.

“Creditul nu poate fi ieftinit prin decrete sau legi, ci prin incurajarea competitiei si a investitiilor, prin combaterea inflatiei, prin reducerea riscurilor politice si a incertitudinilor asociate cu economia informala. Acestea sunt diferentele dintre Romania si tarile dezvoltate ale UE si pana cand aceste diferente nu vor fi atenuate dobanzile din Romania nu vor putea fi similare cu cele din Germania. Stimati Parlamentari, dumneavoastra aveti drept obiectiv imbunatatirea conditiilor de viata ale romanilor. In acest caz, este necesara abandonarea ideii de plafonare a dobanzilor si concentrarea pe acele politici care incurajeaza acumularea de capital, investitiile si locurile de munca din economia oficiala”, sustin semnatarii documentului.

Citeste si:
Banca Transilvania a facut in 9 luni profit cat in tot anul 2018
Banca Transilvania a facut in...
Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Reuters: Leul se va devaloriza cu 1,5% in 2020