Banca Nationala a Romaniei (BNR) a surprins piata cu decizia privind mentinerea dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,25% pe an. Analistii se asteptau, in proportie covarsitoare, la a treia majorarea consecutiva in acest an, pana la nivelul de 2,5% pe an. Cum a explicat guvernatorul BNR decizia Consiliului de Administratie?
In primul rand, deciziile anterioare de majorare a dobanzii de politica moentara nu si-au epuizat efectele, inca, inflatia in luna februarie, de 4,72% s-a plasat usor sub nivelul prognozat, iar o noua majorare a dobanzii ar fi pus presiune de apreciere pe moneda nationala, evolutie defavorabila exporturilor.
“Nu toate efectele deciziilor anterioare se vad in piata (cele doua majorari de dobanda anterioare -n.r.). Mai avem si decizia BCE de a amana iesirea din relaxarea monetara. Trebuie sa asteptam sa vedem cum reactioneaza pietele, ce se intampla in Europa …”, a explicat Mugur Isarescu in cadrul conferintei de prezentare a deciziei CA al BNR.
Totusi, oficialul BNR a atras atentia ca exista numeroase incertitudini, atat in lume cat si pe plan intern, din partea politicii fiscale si de venituri, dar si a preturilor administrate.
Citeste si:
Guvernatorul sustine ca decizia BNR de a mentine dobanda ar putea pune presiune pe curs in sensul deprecierii leului, din cauza faptului ca economistii bancilor se asteptau la o majorare a dobanzii, insa presiunile vor fi de scurta durata.
“Printre lucrurile pe care le-am avut in vedere a fost si sa nu stimulam aprecierea leului. Cursul a dovedit, mai ales dupa a doua majorare, o stabilitate relativa, la un nivel care speram sa nu agraveze deficitul de cont curent ci, din contra, sa il atenueze”, a precizat Isarescu.
Care ar fi fost pretul majorarii dobanzii cheie?
Potrivit acestuia, in cazul in care BNR ar fi majorat dobanda, ar fi insemnat ca accepta aprecierea leului si, in final, ar fi constatat ca se combate inflatia cu pretul deteriorarii balantei comerciale (prin scumpirea exporturilor si ieftinirea exporturilor).
Citeste si:
“Nu este o solutie viabila, sustenabila si nu este in folosul tarii. Un deficit de cont curent de 4% din PIB este si in tabloul de bord (cu indicatorii de adoptare a euro -n.r.) si nu e bine sa te duci dincolo, pentru ca inseamna ca depinzi foarte mult de investitii straine, de capitaluri straine care pot fi volatile”, a puntat guvernatorul.
Acesta sustine ca la precedentele majorari de dobanda s-a simtit o usoara presiune de apreciere pe leu si inca exista un diferential de dobanda consistent in favoarea monedei nationale, avand in vedere ca dobanzile sunt in apropiere de zero in euro.
Dobanzile la depozite, foarte mici
Referitor la evolutia dobanzilor din piata monetara, guvernatorul BNR a explicat ca, pe scadente mici, acestea sunt substantial sub dobanda de poilitica monetara, ceea ce arata ca exista exces de lichiditate.
Citeste si:
“Vreau sa transmit, insa, un mesaj in piata: acest exces de lichiditate, in mare parte, este tranzitoriu. Au vazut in toamna trecuta cat de repede poate sa dispara. Trebuie sa aiba o viziune. Excesul de lichiditate din ultimele doua luni si jumatate incet incet va disparea”, a explicat guvernatorul adresandu-se reprezentantilor institutiilor financiare.
In acest context, el a atras atentia cu privire la faptul ca dobanzile la depozite sunt extrem de reduse, mult sub dobanda la facilitatea de depozit a BNR, de 1,25%.
“In mult cazuri dobanzile la depozite sunt sub 1%. Este camp pentru dansii (bancherii -n.r.) de majorare a dobanzii catre clienti. Ecartul este cam mare…”, a punctat guvernatorul BNR.
Decizia BNR de mentinere a dobanzii de politica monetara la 2,25% pe an a fost luata in contextul in care prognoza de inflatie nu s-a abatut de la cea anuntata in februarie, cresterea economica a decelerat, iar deficitul de cont curent s-a adancit la 3,4% in 2017.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
