Legea cash-back, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2017, contribuie semnificativ la tot ceea ce inseamna piata tranzactiilor cu cardul. Aceasta obliga comerciantii care au cifra de afaceri de peste 10.000 de euro anual sa isi instaleze POS-uri si le ofera clientilor si posibilitatea de a elibera numerar.

“Legea cash-back functioneaza foarte bine, noi crestem pe acceptarea platilor cu cardul cam de 4 ori mai repede fata de cum cresteam inainte de intrarea in vigoare a legii, se instaleaza intr-un trimestru cam cate POS-uri se instalau in total in 3-4 trimestre anterioare intrarii in vigoare a legii”, a precizat Cosmin Vladimirescu.

Inscrie-te GRATUIT la Future Banking si vei avea ocazia sa afli mai multe despre unele dintre cele mai inovatoare startup-uri fintech din Europa, care vor urca pe scena evenimentului organizat de wall-street.ro in 10-11 mai.

De asemenea, legea cash-back ofera optiunea comerciantilor de a elibera numerar, o optiune care nu poate fi impusa antreprenorilor doarece, “daca ai un comerciant foarte bun, care are peste 90% dintre plati facute cu cardul si un consumator doreste sa retraga cash de la el, acesta se poata afla in situatia in care nu ii poate oferi banii”.

Insa, comerciantii ar putea fi motivati de comisionul de 1% pe care il primesc in urma fiecarei tranzactii la POS ce consta in eliberarea de numerar, si astfel, CEO-ul MasterCard considera ca apare o componenta benefica pentru intreaga economie: efectul de fiscalizare, avand in vedere ca un comerciant nu poate sa elibereze numerar nefiscalizat pe care il are in casa de marcat.

Ce prioritati are MasterCard Romania pentru 2018 si care este contributia cardurilor de masa la ecosistemul platilor

Prioritatile celor de la MasterCard pentru acest an sunt reprezentate atat de cresterea numarului si a volumului de tranzactii, cat si de cresterea gradului de penetrare a serviciilor financiare.

Numarul cardurilor...
Citeste si: Cum isi impart piata de carduri contactless cele doua scheme de plata

“Vrem sa ajungem la cat mai multi oameni, iar la cei la care am ajuns deja sa ii facem sa tranzactioneze cat mai mult. Trebuie sa intelegem in primul rand care sunt argumentele si stimulii necesari pentru a trece de la cash la plati electronice si sa le furnizam serviciile de care au nevoie ca sa faca aceste tipuri de tranzactii”, precizeaza CEO-ul MasterCard.

Reprezentantul Mastercard descrie Romania ca fiind o piata a contrastelor, care, pe de-o parte, are un apetit foarte mare vizavi de tehnologie, iar pe de alta parte afiseaza o reticenta in a folosi serviciile financiare.

“Trebuie sa le explicam oamenilor de ce sa plateasca in felul acesta, sunt tari extrem de avansate, precum Suedia, unde nu a fost nevoie de alt argument decat cel al securitatii, faptul ca acest mod este cel mai sigur de a realiza plati. In Romania este putin mai complicat, cu cat nivelul de educatie financiara este mai scazut, cu atat argumentele trebuie sa fie mai puternice, mai diversificate”, a spus Cosmin Vladimirescu pentru wall-street.ro.

In viziunea sefului MasterCard, consumatorii formeaza doua segmente mari, unul al celor care nu au facut plati cu cardul pana acum si altul, mai mic, al celor care tranzactioneaza in acest fel si au devenit fideli procesului. O arma importanta, considera acesta, in educarea populatiei o reprezinta cardurile de masa.

Efectele taxei pe "lacomie",...
Citeste si: Reversul taxei pe "lacomie" - bancile imprumuta tot mai greu statul

“Din noiembrie 2016, companiile emitente de tichete de masa au ajuns pana acum pana la aproximativ 1 milion de clienti, ceea ce inseamna ca au convertit 45% din totalul celor care primesc tichete de masa. Utilizarea acestora este extrem de buna, cel putin ca numar de tranzactii seamana cu ceea ce se intampla cu cardurile Premium”, adauga Vladimirescu.

In cadrul conferintei de presa MasterCard Press Academy 2018, Vladimirescu a adus in discutie o serie de cifre publicate de BNR referitoare la piata cardurilor din Romania, subliniind faptul ca ar trebui introduse in componenta acestora si datele legate de piata cardurilor de masa.

“BNR raporta, in decembrie 2017, 16,43 de milioane de carduri, cu 6,5% mai multe decat in aceeasi luna a anului anterior. Insa, BNR nu ia in calcul cardurile de masa care la momentul respectiv erau 900.000, astfel putem spune ca, in total, piata este de 17,33 milioane de carduri. In ceea ce priveste cardurile active, de asemenea, se precizeaza ca acestea au crescut cu 5%, la 12,45 milioane de carduri, ajungand la o rata 76% in decembrie 2017 , fara a lua in calcul cardurile de masa, a caror rata de activare este mult mai mare si care ar duce piata la o rata de 80%”, precizeaza Vladimirescu.

Cu cat a crescut datoria...
Citeste si: Cu cat a crescut datoria externa totala a Romaniei in primele 11 luni