O initiativa legislativa mai putin cunoscuta a ex-liberalului Daniel Zamfir - limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate - poate frana, cu sau fara intentie, procesul de redresare in cazul tot mai probabil al unei crize bancare, cauzata de cresterea expunerilor neperformante. Ce inseamna acest lucru pentru clientul de rand? Printr-un efect de domino, o astfel de lege, care la prima vedere ajuta debitorii cu probleme la rabursarea datoriilor, va lovi in clientii de buna credinta.

Propunerea legislativa PLx 85/2018, potrivit careia un colector de creante (firma, de obicei IFN, care cumpara creantele bancilor si incearca ulterior colectarea unei ponderi din respectivele datorii) nu ar putea incasa de la debitor mai mult de dublul pretului la care a cumparat creanta respectiva, este initiata de ex-liberalul Daniel Zamfir (actual membru ALDE) si a fost semnata de 93 de senatori si deputati, majoritatea din PSD si ALDE.

La prima vedere, o nisa cum este industria colectorilor de creante nu ar trebui sa conteze foarte mult in arhitectura sistemului financiar, insa fara existenta acestui business, de achizitie de creante, sistemul bancar romanesc nu ar fi reusit intr-un termen atat de scurt sa coboare rata creditelor neperformante la circa 6%, de la un maxim de 22% la finalul lui 2013.

In contextul in care restantele romanilor la banca incep sa dea semne de crestere, ca urmare a evolutiei indicelui ROBOR, la o viitoare criza bancara bancile vor ramane in bilant cu expunerile neperformante. Din cauza legii mentionate, daca va fi votata de Parlament in forma actuala, se poate constitui un blocaj in sistemul financiar romanesc pentru ca bancile nu vor mai putea folosi instrumentul de vanzare de creante pentru a micsora nivelul de credite neperformante.

Acest lucru ar avea mai multe efecte, niciunul pozitiv pentru debitorii de buna credinta:

Citeste si:
Economiile romanilor au crescut cu 10% fata de anul trecut
Economiile romanilor au...

1) bancile isi vor asuma riscul de a da credite doar la dobanzi mai mari

2) bancile vor avea divizii de colectare a creantelor, care vor avea politici mult mai agresive pentru a nu lasa loc restantelor, oricat de mici

3) bancile vor executa silit debitorii cu restante mult mai repede, pentru a fi sigure ca recupereaza cat mai mult din datorie

Care este contextul si motivatia unei astfel de legi?

Dupa ce asaltul impotriva bancherilor a inceput in 2016 prin adoptarea darii in plata, golita insa de continut in urma unei decizii a Curtii Constitutionale, parlamentarii au continuat, in ultimul an, lupta cu sistemul bancar, prin inca 3 propuneri: limitarea dobanzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate.

Citeste si:
ROBOR la 3 luni a coborat la 3,04% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni a...

Ca si in cazul darii in plata, legea privind limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate ar avea la baza interesele personale ale unor debitori din anturajul politicienilor.

"Sunt parlamentari care au rude care sunt in situatia asta (cu restante mari la banci -n.r.) si care spera sa isi rezolve problemele lor. Daca nu a reusit cu Darea in plata, poate sa reuseasca acum (senatorul Daniel Zamfir pentru fratele sau). In acest caz, datoria a ajuns aproape de un milion de euro si i-ar conveni sa o recupereze cu 15%. Din cate stiu, creanta nu a fost vandura de catre banca, pentru ca acesta poate sa plateasca, are de unde. Nu vrea sa plateasca, dar de putut poate", au precizat surse din piata bancara.

Pe de alta parte, liberalii din Comisia de Buget-Finante, unde este asteptata legea spre a primi aviz inainte de a fi votata in plenul Parlamentului, sustin ca o astfel de initiativa ar "liberaliza un comportament total imoral si ar paraliza tot acest sistem de creditare".

"Grupul PNL cu siguranta nu va sustine initiativa si nu din cauza faptului ca domnul Daniel Zamfir nu mai face parte din grupul nostru, ci pentru ca proiectul are un soi de populism, iar argumentul suprem este hazardul moral pe care il incurajeaza. Daca legea trece, orice cetatean ar putea lua 10.000 de euro credit si se va folosi de 80% din valoarea acelui credit fara a fi obligat sa returneze mai mult de 20%", a declarat pentru wall-street.ro Pavel Popescu, deputat PNL si membru in Comisia de Buget-Finante.

Citeste si:
Curs BNR: Leul se depreciaza in prima zi dupa caderea Guvernului
Curs BNR: Leul se depreciaza...

Ca cetatean in momentul in care ma duc la banca, fie ca sunt de buna credinta sau nu, ma pot folosi de aceasta lege ca sa nu mai platesc creditul respectiv. Chiar daca sunt acoperit de lege, este o chestie imorala si, practic, un furt. Nu doar ca ar paraliza tot acest sistem de creditare, dar ar incuraja o decadere financiaro-morala a cetatenilor

- Pavel Popescu, PNL

Ce riscuri vad specialistii in banking daca legea trece in forma actuala?

Eugen Radulescu, directorul Directiei de Stabilitate Financiara din Banca Nationala a Romaniei (BNR), a declara pentru wall-street.ro, precizand insa ca vorbeste in nume personal, ca o astfel de lege ar distruge piata si ar forta bancile sa devina mai prudente in acordarea de credite.

"Bancile ar renunta la vanzarea creantelor si cumparatorii de la banci ar renunta la cumpararea lor. Pentru clienti, efectul nu ar fi atat de direct. Insa, daca bancile ar ajunge sa aiba un portofoliu mai mare de credite neperformante, ar reduce activitatea de creditare incetul cu incetul si, in timp, ar selecta cu mai mare atentie clientii, ar deveni mai prudente. Si asta in conditiile in care nu se poate spune ca avem o mare crestere de credit", a explicat Radulescu.

De asemenea, pe termen lung, o astfel de masura ar afecta inclusiv stabilitatea financiara, chiar daca neperformanta ramane in limite reduse deocamdata, a subliniat oficialul citat.

In opinia sa, ideea de a impune "mercuriale intr-o economie de piata" este, in cel mai bun caz, una excentrica. “Efectele negative pe care le are orice fel de mercurial depasesc cu mult castigurile pe care le poti obtine de pe urma acelui mercurial. Si, daca ne uitam la comunism, putem vedea ca aveam mercuriale si piete goale. Efectul imediat ar fi disparitia pietei. Cine ar fi nebun sa le mai vanda (creantele n.r.) si cine ar fi nebun sa le mai cumpere?", a punctat Radulescu.

Mai mult, el a precizat ca reglementarea ar veni dupa o alta masura adoptata de autoritati care descurajeaza vanzarea de credite neperformante, respectiv limitarea deducerii pierderilor inregistrate de banci din vanzarea de creante la 30%.

Sursa infografic: raport KPMG realizat pentru ARB

"In cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate, avand in vedere potentialul de diminuare a capacitatii institutiilor de credit de a finanta economia reala, o potentiala reducere a creditarii populatiei si a agentilor economici cu 5%, conform estimarilor, poate sa conduca la reducerea consumului cu 2,19%, a investitiilor cu 0,27% si a PIB cu 2,84%", precizau ARB si CPBR in martie.

Care este parcursul legii si ce urmeaza in procesul de adoptie?

Legea a trecut de Senat si de Comisia de Privatizare din Camera Deputatilor, avand avizul favorabil al Guvernului. Pasul urmator este intrarea in dezbaterea comuna a comisiilor de Buget-Finante si Juridica din Camera Deputatilor si votul din plen, Camera Deputatilor fiind camera decizionala.

Ce nu se stie inca este calendarul acestui proces legislativ si daca plecarea initiatorului, Daniel Zamfir, din PNL si alaturarea sa grupului ALDE va determina grabirea procesului de adoptare. Pentru inscrierea in ALDE, Zamfir ar fi putut negocia un traseu rapid si favorabil al acestei legi, mai ales ca parlamentarii ALDE si PSD au majoritate in comisii si au fost din start sustinatorii propunerii legislative.

In trecut, totusi, legi similare au primit aviz negativ de la Guvern, atat pe vremea lui Tudose, cat si a Cabinetului Ciolos.

In schimb, Guvernul Dancila a emis un aviz favorabil pentru introducerea legii, preluand expunerea de motive a initiatorului, adica faptul ca "societati comerciale avand ca obiect de activitate recuperarea creantelor, cumpara la sume derizorii drepturile de creanta, demarand sau continuand masuri agresive de executare silita impotriva consumatorilor, drenand de resurse patrimoniul acestora si grevand fractiuni importante din veniturile lor viitoare, care vor fi deturnate de la destinatiile lor normale: intretinere familiala, facturi la utilitati, educatia copiilor, ingrijirea sanatatii, activitatile sportive si culturale".

Sursa foto: igorstevanovic_Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Croitoru-BNR: Cresterea taxelor acum ne-ar infunda in caz de recesiune