Consumul va continua sa fie principalul motor al cresterii economice, datorita majorarilor salariale semnificative, insa si ritmul acestuia se va reduce la jumatate, respectiv 5,1% in 2018 de la 10,1% in 2017.

“Cresterea economica incetineste in Romania de la ritmurile de crestere nesustenabile din 2016 - 2017. Incetinirea nu este surprinzatoare. O parte semnificativa a cresterii de anul trecut a fost bazata pe socuri de oferta (recolta exceptionala), pe impulsul fiscal si pe cel al creditului. Ambele se tempereaza deja”, se mentioneaza in raportul bancii.

In acelasi timp, riscurile politice raman semnificative, mai spun economistii UniCredit. “Incercarea majoritatii parlamentare de a schimba Codul Penal a atras atentionari din partea institutiilor europene. In luna iulie, Comisia de la Venetia va emite un raport preliminar cu privire la slabirea separatiei puterilor in stat, urmat de o opinie privind modificarea Codului Penal pe 19 octombrie. Comisia Europeana le-a cerut autoritatilor romane sa astepte opiniile Comisiei de la Venetia inainte sa adopte modificarile legislative”, noteaza analistii.

Din ce bani se platesc pomenile electorale?

Insa, din cauza programului electoral incarcat din perioada urmatoare, cresterea salariilor si pensiilor va limita fondurile disponibile pentru alte tipuri de cheltuieli fiscale. Cheltuielile de personal vor creste cu aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB in 2018 fata de 2017. Mai mult, guvernul ia in calcul implementarea in 2019-2020 a tuturor majorarilor salariale planificate pana in anul 2022, se mai arata in raport.

Guvernul tine cu dintii de...
Citeste si: Cresterea economica in Romania, subiect de film cu super-eroi!

De unde va lua guvernul bani pentru aceste majorari? O parte din oprirea contributiilor la pensiile administrate privat din pilonul II (fonduri de aproximativ 0,8% din PIB pe an).

“In cazul in care contributiile la pilonul II al sistemului de pensii vor continua, guvernul va intampina dificultati in acoperirea cheltuielilor suplimentare deoarece gradul de colectare a impozitelor continua sa se deterioreze. Veniturile colectate din impozite indirecte s-ar putea diminua anul acesta cu 0,4 puncte procentuale din PIB, in timp ce veniturile din impozite directe sunt estimate sa scada cu 1 punct procentual din PIB dupa ce impozitul pe salarii si venit a fost redus de la 16% la 10%”, mai spun analistii citati.

Ministerul Finantelor, pe calea gresita

Cu toate acestea, deficitul bugetar ar putea fi mentinut in limita a 3% din PIB in acest an, nu insa si anul viitor, cand ar putea urca la 3,4% din PIB.

“Incadrarea in tinta poate fi realizata in principal prin reducerea altor cheltuieli spre finalul anului, cu exceptia cheltuielilor cu salariile. Colectarea TVA si a taxelor vamale s-ar imbunatati daca s-ar urma exemplele de succes din regiune. Ministerul Finantelor Publice pare sa aiba alte prioritati. Una din ele este recuperarea impozitelor restante ale populatiei – cuplate cu o amnistie fiscala. Ele sunt estimate la 14-15 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,5% din PIB, dar vor avea doar un impact temporar. Mai ingrijorator este faptul ca nu exista un angajament de a mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB in 2019”, se mai arata in raport.

Banca Mondiala avertizeaza:...
Citeste si: Banca Mondiala: Focusul Romaniei sa fie pe problemele pe termen lung

Asadar, analistii UniCredit anticipeaza o temperare a cresterii PIB la doar 3,9% in 2018 si la 3,5% in 2019. In primul rand, creditarea incetineste si impulsul creditarii ar putea deveni negativ in a doua jumatate a anului 2018. Dobanzile mai mari la creditele in lei, criteriile mai restrictive de creditare si garantiile mai mici acordate pentru creditele pentru locuinte vor preveni accelerarea creditului acordat gospodariilor populatiei. In al doilea rand, investitiile private ar putea fi afectate de mediul fiscal incert si de majorarea rapida a salariilor. In al treilea rand, este probabil ca recolta sa fie mai slaba decat in 2017 deoarece lipsa precipitatiilor limiteaza dezvoltarea culturilor de cereale. In al patrulea rand, impulsul fiscal va fi minim daca guvernul nu majoreaza deficitul bugetar peste 3% din PIB. In cazul unei depasiri a acestui nivel, estimam ca efectul chetuielilor fiscale suplimenatare asupra cresterii PIB va fi contrabalansat de cresterea dobanzilor, atat pentru sectorul privat, cat si pentru stat, subliniaza economistii UniCredit Bank.

Sursa foto: Shutterstock