Incepem analiza modificarilor la Codul fiscal privind extinderea cotei reduse de T.V.A. la serviciile de restaurant si catering, precum si asa-ziselor instructiuni de aplicare a acestei masuri, reamintindu-va bancul cu iepurasul care dorea un tort.

Se spune ca un iepuras a intrat intr-o cofetarie si a cerut un tort cu un iepuras pe el. Neavand asa ceva, vanzatoarea l-a rugat sa vina in ziua urmatoare.
Atunci iepurasul a cerut ca tortul sa aiba un iepuras, dar si cu o floricica langa el.

Si, tot asa, iepurasul permanent nemultumit, pana la urma a obtinut tortul mult dorit. Numai ca atunci cand tortul a fost gata si dupa ce a platit si a primit bonul fiscal, iepurasul, spre surprinderea vanzatoarei, a cerut tacamuri sa-l serveasca in cofetarie.

Intrebare: ce cota de TVA trebuia sa aplice vanzatoare pe bonul fiscal? :))

Cam asa suna si modificarile la Codul fiscal aduse de ordonanta de urgenta prin care, incepand cu 1 noiembrie se aplica cota redusa de T.V.A. (5%) pentru serviciile de restaurant si catering, serviciile de cazare, activitati sportive, distractive si recreative.

Sondaj PwC: Masurile de...
Citeste si: Masurile anti-frauda afecteaza mai mult companiile de buna credinta

De parca nu ne ajungeau controversele si interpretarile diverse ale acestei modificari legislative in zona definirii serviciilor de restaurant si catering, ca mai apar si niste instructiuni de aplicare a modificarii (in stadiul de proiect, ce-i drept!), care, in afara faptului ca nu lamuresc dilemele contabililor privind aplicarea cotei de TVA in mod corect, genereaza alte si alte intrebari si discutii, dand o paine buna (sau chiar un cozonac :))) in prag de sarbatori, consultantilor fiscali.

Concluzia care se desprinde din aceste instructiuni este faptul ca decizia care se ia in ceea ce priveste aplicarea cotei reduse de TVA pentru serviciile de restaurant, atunci cand intervin si livrari de alimente, trebuie sa aiba la baza examinarea calitativa a intregii operatiuni, din care sa reiasa daca elementele de prestare de servicii care preceda si insotesc livrarea alimentelor sunt sau nu preponderente.

Astfel de elemente includ, fara a se limita la acestea: furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor, servirea alimentelor, furnizarea/punerea la dispozitie de personal de servire, de bucatari sau de personal pentru curatenie, punerea la dispozitie a veselei sau a tacamurilor, punerea la dispozitie a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele si scaunele, curatarea sau debarasarea meselor, consultanta individuala privind alegerea alimentelor, consilierea clientilor cu privire la compozitia si cantitatea mancarii pentru anumite evenimente.

Important!!! Punerea la dispozitie a unor elemente de mobilier intr-o zona a carei destinatie principala nu este facilitarea consumului de alimente nu constituie un element de natura a conduce la incadrarea operatiunii drept prestare de servicii de restaurant.

Dancila anunta scaderea TVA...
Citeste si: Dancila: Vom reduce TVA de la 9% la 5% pentru produsele agricole

De asemenea, pentru incadrarea unei operatiuni drept livrare de bunuri sau prestare de servicii de restaurant sau catering, nu conteaza codul CAEN al activitatii, ci serviciile conexe care permit consumul imediat al alimentelor sau al bauturilor nealcoolice (cu exceptia berii la draft).

Pentru incadrarea operatiunii din perspectiva TVA este decisiva intentia exprimata de client de a consuma alimente in acel loc sau nu.

In situatia persoanelor impozabile care ofera clientilor atat servicii de restaurant, cat si livrari de alimente „la pachet”, pentru calificarea operatiunii drept livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant, este definitorie optiunea clientului la momentul efectuarii comenzii.

Revenind la bancul nostru cu iepurasul si tortul, avand in vedere cererea ultrasofisticata a iepurasului privind modul in care trebuia ornat tortul respectiv, era mai mult decat evident pentru vanzatoare ca intentia sa este de a nu consuma tortul in cofetarie, ci de a-l lua acasa pentru a fi servit in compania prietenilor.

Taco Bell deschide primul...
Citeste si: Taco Bell deschide primul restaurant din vestul tarii

Asadar, vanzatoarea elibereaza bonul fiscal cu cota de 9% (specifica livrarilor de alimente), bazandu-se pe intentia iepurasului, pe optiunea acestuia la momentul efectuarii comenzii, dar surprinzator afla observa ca acesta se razgandeste si vrea de fapt sa-l serveasca in cadrul localului respectiv.

Cum ramane cu cota de TVA in functie de intentia consumatorului????

Se mai naste o intrebare comica, anume aceea privind modul in care verifica inspectorul A.N.A.F. daca o persoana a servit mancarea in cadrul restaurantului (cand se aplica cota de 5%) sau a servit-o in afara localului (situatie in care trebuie sa se aplice cota de 9%).

O alta intrebare :ce cota de TVA aplicam atunci cand pregatim mancarea pentru a fi servita in cadrul restaurantului (exemplu: o portie de mici cu cartofi prajiti), iar clientul o impacheteaza pentru a fi servita la domiciliu?

Ma intreba o doamna care conduce o mica afacere in catering de ce nu poate aplica cota de 5% atunci cand livreaza alimente la domiciliul unor clienti. I-am raspuns ca numai daca respectivii clienti ar organiza un eveniment si firma de catering, pe langa faptul ca livreaza alimentele si bauturile nealcoolice, se ocupa si de serviciile care sa permita consumul respectivelor bunuri. In scopul incadrarii unei operatiuni drept prestare de servicii de catering, mai multe combinatii de operatiuni pot fi luate in considerare in functie de dorintele clientilor, de la simpla pregatire si livrare a felurilor de mancare pana la prestatia completa, care cuprinde, in plus, punerea la dispozitie a veselei, a mobilierului, cum ar fi mese si scaune, prezentarea felurilor de mancare, decoratiunile, punerea la dispozitie a personalului care se ocupa cu servirea si cu consilierea pentru alcatuirea meniului si, daca este necesar, pentru alegerea bauturilor.

Dupa ce i-am explicat aceste conditii, doamna m-a rugat sa-i dau un exemplu mai simplu, concret, pentru ca nu prea intelege din teorie. Ca sa impace si capra si varza, adica sa livreze alimente si bauturi nealcoolice, dar sa permita si consumul lor, i-am dat ca exemplu organizarea unei mese solicitata de un client cu ocazia unei pomeni. Ulterior, am constatat ca nici acest raspuns nu este chiar corect, intrucat la pomeni se mai servesc si bauturi alcoolice a caror cota de TVA este 19% :))

O alta prevedere hazlie din instructiunile emise de M.F.P. este reprezentata de mentionarea elementelor de prestare de servicii care insotesc in mod normal o livrare de alimente si sunt accesorii acesteia, nefiind de natura a conduce la incadrarea operatiunilor ca prestari de servicii din punct de vedere al TVA, mai exact de elementele care tradeaza aplicarea eronata a cotei reduse de TVA, printre care: prezentarea alimentelor la raft, prepararea alimentelor, transportul alimentelor la destinatia indicata de client, racirea sau incalzirea alimentelor, ambalarea alimentelor, punerea la dispozitia clientului de tacamuri de unica folosinta, furnizarea de servetele de hartie, de mustar, ketchup, maioneza sau altele similare, furnizarea de cutii de gunoi, prezentarea generala a ofertei/meniului.

Ce sa intelegem din asta, ca inspectorii fiscali te verifica daca ai aprovizionat in cantitati mari tacamuri de unica folosinta sau servetele de hartie, astfel incat sa-ti stabileasca cota corecta de TVA ?? Si daca sunt clienti care prefera sa serveasca masa in cadrul restaurantului numai cu tacamuri de unica folosinta? Vor monitoriza caserolele cumparate si date in consum?

Punerea la dispozitia clientilor a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o tejghea sau mesele de bar, care nu permit clientilor sa ia loc, nu constituie decat prestatii minore, accesorii livrarii de alimente, care nu sunt de natura sa conduca la calificarea operatiunii drept prestare de servicii de restaurant.

Cine stabileste daca mobilierul este sau nu rudimentar? Ne imaginam foarte usor ce abuzuri se pot face cu ocazia inspectiilor fiscale, lasand la aprecierea inspectorului daca mobilierul afacerii corespunde sau nu prestarii unor servicii de restaurant!!!

In final, ma intreb de ce se face atata valva pentru o amarata de cota de TVA care oricum nu va aduce nici un ban in plus in buzunarele consumatorilor, stiut din experientele anului 2015 faptul ca reducerea cotei de TVA la noi nu aduce scaderea preturilor la consumatori, ci umflarea profiturilor patronilor.
De ce atata ingrijorare daca oricum lucrurile nu se schimba in favoarea populatiei, asa cum ar trebui sa se intample intr-o economie de piata sanatoasa?

Si, pana la urma, iepurasul ce cota de T.V.A. plateste?... :))

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Piata de media incepe sa-si incetineasca cresterea