Deficitul de cont curent al Romaniei a crescut, anul trecut, cu 57% fata de anul anterior, ajungand aproape de 9,5 miliarde de euro, de la mai putin de 6 miliarde de euro in 2017. Aceasta este cauza principala, de durata, a deprecierii leului in fata euro. La dezechilibrul extern s-a adaugat si accentuarea sentimentului de neincredere ca urmare a adoptarii OUG 114, iar rezultatul s-a vazut pe piata valutara in ianuarie, respectiv deprecierea brusca a leului in fata monedei unice europene.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat datele referitoare la balanta de plati externe, din care reiese deficitul de cont curent mentionat.

Concret, care este legatura dintre cursul euro/leu si deficitul de cont curent? Cele 9,5 miliarde de euro reprezinta diferenta dintre banii care au intrat in Romania si cei care au iesit in 2018 (acestia din urma fiind mai multi).

De unde se acopera aceasta diferenta? Teoretic, din alte surse de valuta care intra in tara (fonduri europene sau investitii straine directe). Insa, cum cele doua surse sunt limitate tot din incapacitatea autoritatilor de a atrage fondurile UE sau de a stimula investitiile straine, in Romania banii necesari pentru stingerea deficitului de asigura din piata valutara!

Ce se intampla atunci cand nevoia de valuta, pentru a acoperi aceasta diferenta, este atat de mare? Valuta, ca orice marfa, se scumpeste! Asa se explica deprecierea leului - prin faptul ca in tara intra mai putina valuta decat iese, iar diferenta nu este acoperita din surse stabile, cum ar fi investitiile straine directe sau absorbtia de fonduri europene.

PIB-ul Romaniei a crescut in...
Citeste si: Economia a incetinit in 2018, sub estimarea Guvernului!

Importurile de bunuri, cu 15 miliarde de euro peste exporturi

Cea mai mare parte a deficitului de cont curent din 2018 provine din comertul cu bunuri, unde diferenta dintre exporturi si importuri este de aproape 15 miliarde de euro (exporturile romanesti de bunuri au insumat 61,8 miliarde de euro anul trecut, iar importurile - 76,7 miliarde de euro).

Balanta externa a fost echilibrata in oarecare masura de contributia serviciilor, unde am inregistrat un excendent de peste 8 miliarde de euro (desi in scadere usoara fata de 2017). Cu toate acestea, insa, balanta externa a incheiat anul cu un deficit semnificativ.

Leul s-a depreciat brusc la inceputul acestui an in fata monedei unice europene, iar cursul s-a stabilizat in jurul valorii de 4,74 lei/euro, dupa ce, in toamna anului trecut, cursul fluctua in jurul valorii de 4,65 lei/euro.

Cauzele deprecierii leului: directia gresita si pierderea increderii

Deprecierea a avut, in principal, doua cauze. Cea care a determinat nervozitatea pe piata valutara este OUG 114, prin faprul ca a intensificat sentimentul de instabilitate si neincredere pentru investitorii straini (atat pentru cei pe termen lung, cat in special pentru cei speculativi), fapt care i-a determinat sa vanda rapid activele romanesti (lei, titluri de stat) si astfel sa le scada pretul. De aici a rezultat deprecierea rapida a leului in fata euro.

Rata anuala a inflatiei se...
Citeste si: Rata anuala a inflatiei in ianuarie 2019: ce scumpiri s-au inregistrat

A doua cauza, cea structurala, este veche si ingnorata sistematic de autoritati - adancirea continua a deficitului de cont curent. Care este cauza acestui dezechilibru? Politica de stimulare a consumului adoptata de guvernanti in ultimii ani, prin majorarile de pensii si salarii si sistarea investitiilor (pentru ca nu au mai existat bani in acest scop).

Astfel, romanii cu mai multi bani in buzunar au cumparat mai multe bunuri. Dar acestea au provenit in mare parte din import, din cauza faptului ca investitiile publice, aproape inexistente, nu au putut sustine cresterea productiei interne, iar firmele private, mentinute in incertitudine si cu costurile crescute (de majorarea salariului minim si alte cheltuieli induse de frecventele schimbari legislative), nu au fost capabile sa acopere cererea crescuta din partea populatiei.

Finantam cresterile sanatoase de salarii in alte tari

Economistii si reprezentantii Bancii Natioanle a Romaniei au atras deseori atentia autoritatilor ca aceasta politica duce la explozia importurilor si, implicit, la deprecierea leului. Practic, prin aceasta politica, guvernantii romani au sustinut cresterea sustenabila a salariilor in tarile de origine a marfurilor importate, in timp ce majorarile salariale de la noi au produs inflatie, dezechilibru extern si deprecierea monedei nationale.

De altfel, economistii anticipau deja de multa vreme scaderea monedei nationale in fata euro din cauza acestor politici defavorabile unei cresteri economice sanatoase, insa Banca Nationala a reusit sa mentina cursul oarecum stabil pana la finalul lui 2018, in ciuda lipsei de sustinere din partea Guvernului. Acest lucru nu a mai fost posibil in ianuarie 2019 cand socul produs de anvergura OUG 114 si lipsa de transparenta in adoptarea sa a fost mult prea mare.

Daniel Zamfir, dupa audierea...
Citeste si: Daniel Zamfir, convins ca ROBOR "este o intelegere intre banci"


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
BNR: Taxa pe active ar putea reduce profitabilitatea sistemului bancar