O solutie pe care o vede reprezentantul CFA si pe care o asteapta de la autoritati este in primul rand scaderea cheltuielilor publice pentru a se incerca reducerea deficitului bugetar. De cealalta parte, o masura ideala ar fi cresterea veniturilor la buget, insa acest lucru se face mai greu, printr-un proces care necesita mai mult timp.
“Pe termen lung, solutia ideala este cresterea veniturilor colectate, insa acest lucru se poate face mai greu. Presupune informatizarea ANAF, dar, avand in vedere dimensiunea institutiei publice, poate lua ani. Deci, in 2020 nu vom vedea efecte imediate”, precizeaza Codirlasu.
Deficitul bugetar este un indicator macroeconomic care reflecta faptul ca statut inregistreaza cheltuieli mai mari decat venituri. De cealalta parte, deficitul de cont curent este un indicator care masoara comertul unei tari si evidentiaza faptul ca valoarea bunurilor si serviciilor importate este mai mare decat a celor exportate.
Referitor la pensii, reprezentantul CFA face trimitere la declaratiile Comisiei Europene si ale Fondului Monetar International (FMI) care au precizat ca aplicarea legii ce majoreaza punctul de pensie cu 40% incepand din septembrie 2020, ar face ca deficitul sa sara de 5% din PIB, devenind astfel extrem de greu de finantat.
“Agentia de rating Standard&Poor’s a precizat ca un asemenea soc pentru economie nu este compatibil cu un rating de tipul “investment grade” si ar fi posibila o scadere a rating-ului tarii noastre. Socul de 40% este prea mare pentru economie, ideal ar fi impartirea acestuia undeva pe 3-4 ani, astfel incat sa fie majorari carora economia si deficitul bugetar sa le poata face fata”, explica Codirlasu.
S&P Global Ratings si-a revizuit perspectiva asupra Romaniei de la stabila la negativa anul acesta si a mentinut ratingul de credit suveran in moneda straina si pe termen scurt la "BBB-/ A-3", decizii ale caror consecinte constau in imprumuturi mai scumpe pentru tara noastra.
Citeste si:
Ingrijorarea privind efectele acestei majorari a pensiilor este impartasita si de catre Nicolae Covrig, economist in cadrul Raiffeisen Bank care considera ca Guvernul trebuie anunte masuri concrete care sa evite derapajele fiscale suplimentare si sa sustina consolidarea fiscala.
"Din punct de vedere macroeconomic, derapajul fiscal reprezinta cea mai vizibila problema. Masurile anuntate de Guvern pana in prezent sugereaza riscuri majore ca deficitul bugetar sa depaseasca tinta anuntata pentru 2020 (3,6% in PIB). In plus, cresterea pensiilor cu 40% prevazuta pentru septembrie 2020 este o masura care face afecteaza in mod sever stabilitatea finantelor publice pe termen mediu si lung, generand incertitudine cu privire la nivelul taxelor in anii urmatori. In acest context, ar fi necesar ca guvernul sa anunte masuri concrete care sa evite derapajele fiscale suplimentare si sa sustina consolidarea fiscala", precizeaza Nicolae Covrig, economist in cardul Raiffeisen Bank Romania, pentru wall-street.ro.
In ceea ce priveste aceasta majorare a pensiilor care ar putea reprezenta un soc pentru economie, premierul Ludovic Orban a declarat la finalul lunii noiembrie ca legea este adoptata de Parlament si promulgata de catre presedintele Klaus Iohannis, iar Guvernul doreste sa o respecte, lucru evidentiat si de Codirlasu.
“Fiind lege, ea trebuie aplicata, insa efectele pentru economie vor fi puternic negative. Noi iesim in evidenta negativ in regiune cu cele doua deficite, bugetar si de cont curent, care trebuie finantate inclusiv extern. Avem cel mai mare deficit de cont curent, in conditiile in care majoritatea au excedente in regiune, si asta scoate in evidenta negativ economia Romaniei in regiune, din aceasta cauza nu cred ca vor fi presiuni de apreciere a leului ci de depreciere a acestuia. Insa, una moderata, CFA Romania are ca anticipatie pentru urmatoarele 12 luni un curs euro/leu undeva la 4,85-4,86, este o depreciere, dar una usoara de 2-3 procente”, explica analistul.
Citeste si:
Un aparat de stat prea stufos. Solutia: informatizarea administratiei publice
Presedintele CFA considera ca informatizare administratiei publice reprezinta una dintre solutiile cheie care ar putea duce la echilibrarea economiei, insa implica un proces de lunga durata.
“Cred ca aparatul de stat este prea stufos, iar informatizarea va duce la utilizarea unui numar mai mic de resurse si la eficientizarea acestuia. Pe termen lung, va elibera unele costuri din cheltuieli ce vor fi folosite pentru investitii”, precizeaza Codirlasu.
Revenind la cele doua deficite, acesta considera ca pot fi finantate atat timp cat nu este un soc extern major, un soc ce ar prinde Romania descoperita din cauza nivelului la care se afla acestea.
Conform prognozelor Comisiei Europene prezentate si in raportul asupra stabilitatii financiare, publicat recent de Banca Nationala a Romaniei(il gasiti AICI), presiunile se vor mentine si in perioada urmatoare in ceea ce priveste deficitul de cont curent. Accentuarea acestuia poate avea impact semnificativ asupra fluxurilor de capital si poate conduce la deteriorarea echilibrelor la nivel macroeconomic. Raportul puncteaza faptul ca aceasta situatie este preocupanta mai ales in conditiile in care Romania prezinta cel mai mare deficit de cont curent in randul economiilor emergente din regiune.
Citeste si:
Cifrele prezentate in raportul asupra stabilitatii financiare arata ca Romania va avea in 2019 cele mai mari deficite gemene din Uniunea Europeana, respectiv un deficit bugetar de 4,4% si un deficit de cont curent de 5,1% din PIB.
CFA Romania este asociatia profesionistilor in investitii din Romania, in mare parte detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). CFA Romania este una dintre cele peste 152 de societati membre ale CFA Institute.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
