Plafonările prețurilor la energie vor reuși cel mult să amâne pentru primăvară inflația, care va continua să crească atunci când măsurile introduse de Guvern își vor înceta efectele, potrivit lui Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.

În scenariul de bază, Raiffeisen Bank anticipează că inflația va ajunge la 7,3% până la finalul anului, de la 6,3% în septembrie, urmând ca aceasta să-și continue urcarea pentru a atinge 8% în luna aprilie a anului 2022, după ce vor înceta măsurile de plafonare a prețurilor la energie, în viziunea lui Ionuț Dumitru. Ținând cont și de problema sanitară cauzată de pandemie, țara are nevoie urgentă de un Guvern stabil.

„Inflația crește și crește foarte repede, în primul rând din cauza creșterilor la energie, care afectează mai mult coșul de consum din România, pentru că noi avem o pondere mai mare a energie, utilităților, din faptul că avem venituri mai mici”, a declarat Dumitru pentru wall-street.ro.

Autoritățile din România au adoptat zilele trecute hotărârile de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze, însă este posibil ca acestea să nu fie suficiente pentru a ține în frâu inflația ajunsă la un record de 6,3% în septembrie, consideră economistul.

Pericolul efectelor de runda a doua asupra scumpirilor

„Pericolul major este ca și celelalte prețuri – așa numitele efecte de runda a doua – să crească și ele, deci nu doar prețul la energie. Tocmai de aceea BNR trebuie să ridice dobânda cheie, pentru a limita așteptările inflaționiste”, a declarat expertul în economie.

Alimentele s-au scumpit și ele oricum foarte mult față de perioada de dinainte de pandemie, iar creșterea prețurilor la energie a accentuat costurile producătorilor și astfel este firesc ca și aceștia să vândă mai scump.

„De la 1 octombrie, unul dintre cei doi mari distribuitori de gaze din țară a ridicat prețurile cu 38%. Acesta reprezintă cam jumătate din piață, deci probabil că vom vedea o creștere de 19% la gaze în indicele prețurilor de consum (IPC)”, a spus Dumitru.

Economistul a arătat că, pentru producătorii din mai multe industrii, scumpirile la energie și la materiile prime au fost foarte mari și că este deci un curs normal ca scumpirile să fie resimțite în mai multe ramuri ale economiei.

„În același timp avem presiuni și asupra celorlalte prețuri, pentru că gazele și electricitatea sunt resurse în producerea multor bunuri și servicii. Am avut și prețuri la cereale mult mai mari. Alimentele de bază – pâine, carne, lapte, ulei și produse derivate – toate au creșteri destul de mari în fiecare lună. Pe de altă parte, acum doi ani, prețul la floarea soarelui era de 1,3 lei. Astăzi, prețul la floarea soarelui este de 2,8 lei. La grâu la fel, prețul înainte de pandemie era de 0,6-0,7 lei. Acum este 1,3 lei. Din perspectiva industriei de panificație – dacă a crescut prețul la gaz enorm, iar prețul materiei prime s-a dublat... atunci ce se va întâmpla cu produsul finit?”, comentează economistul.

Nu există soluții reale în fața unei asemenea probleme, afară de compensații de natură temporară date la facturi, pentru că statul nu are resurse atât de mari, crede oficialul Raiffeisen Bank.

Ce se poate face: „Ar trebui să trecem la exploatarea gazelor din Marea Neagră”

„În schimb, pe termen mediu și lung se pot face lucruri: să creștem oferta de gaze. Să ne hotărâm odată ce facem cu gazele din Marea Neagră. Dacă ne uităm, oferta de gaze din ultimii ani s-a diminuat, noi am ajuns în momentul față să importăm peste 30% din gaze și nu este lună de iarnă, fiindcă și oferta de gaze s-a diminuat”, potrivit lui Dumitru.

Acesta consideră că România trebuie să își deschidă noi capacități de exploatare a gazelor. Economistul crede că decizia din urmă cu câțiva ani a Guvernului României de a amâna exploatarea gazelor din Marea Neagră a fost una „neinspirată”, în lumina lucrurilor care s-au întâmplat între timp.

Avem nevoie nevoie urgentă de un Guvern

„Într-un context atât de incert, cu privire la prețurile la energiei și impactul lor asupra inflației, cu privire la evoluția pandemiei care face probleme mari în sectorul sanitar și în multe alte aspecte avem nevoie urgent de un Guvern stabil, cu susținere în Parlament, pentru că avem un PNRR care necesită reforme, iar acestea pot fi făcute doar cu angajament politic ferm”, a declarat economistul Raiffeisen.

Dacă România nu va îndeplini „jaloanele” impuse de UE pentru primirea fondurilor PNRR, nu va putea să aibă parte de acele finanțări, care sunt atât de necesare țării.

Creșterea avansului minim la creditele ipotecare de BNR

Despre proiectul legislativ pentru mărirea sumei avansului minim la anumite credite ipotecare, Ionuț Dumitru consideră că nu este de un impact foarte puternic.

„Modificarea BNR trebuie citită în ideea că va crește avansul la creditele ipotecare aferente unor imobile în care nu locuiește cel care se împrumută. Practic BNR intenționează să îngreuneze sau să facă mai puțin atractive creditele imobiliare speculative”, a declarat Ionuț Dumitru.

Creditele ipotecare standard, pentru o locuință în care să trăiască debitorul nu vor fi afectate și nici creditele prin Noua Casă, potrivit economistuli.

„Băncile vor trebui să își adapteze normele interne de creditare la noile condiții, să își actualizeze normele interne. Cred că impactul va fi limitat, de la 15% la 25%, nu este o creștere spectaculoasă, mai ales că se aplică împrumuturilor speculative”, a declarat Dumitru.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri