Moneda națională va avea o depreciere mică în acest an, pentru că influxul major de valută care va veni prin PNRR va susține leul. Dincolo de asta, Banca Națională a României este interesată ca puterea leului să nu slăbească, dată fiind inflația mare a ultimei perioade pe care instituția face eforturi să o frâneze, în viziunea lui Bogdan Căpraru, profesor universitar de finanțe.

BNR va fi atentă atât la dobânzi, cât și pe curs pe parcursul acestui an. O depreciere de anvergură a monedei naționale nu este de dorit, deoarece ar contribui la întreținerea creșterii inflației. Pe parcursul anului 2021, deprecierea față de începutul anului a fost de aproximativ 1,5%. Este probabil ca moneda națională să aibă o depreciere asemănătoare și pe parcursul anului 2022, cu o oscilație în jurul pragului de 5 lei pentru un euro, a spus acesta pentru wall-street.ro.

Să nu uităm că România va beneficia de o serie de fonduri în euro din programul PNRR, ceea ce ar reprezenta un influx de valută pe piață și o susținere a leului

Bogdan Căpraru, Profesor de Finanțe

România va beneficia de o finanțare de peste 29,18 de miliarde de euro (144,25 mld. lei) la Comisia Europeană prin PNRR, plan gândit pe următorii cinci ani pentru redresarea economiei după problemele cauzate de COVID-19 și pentru „înverzirea” acesteia. În comparație cu această sumă, bugetul întregii țări pentru acest an este de 87,8 miliarde de euro, care înseamnă 33,4% din PIB-ul României.

Foarte importantă pentru leu va fi și evoluția deficitului balanței de plăți, care a crescut pe parcursul anului 2021 față de anul anterior destul de consistent (ultimele date publicate de BNR arată o creștere cumulată pe primele 10 luni față de același interval de timp în 2020 de 58%), explică Căpraru.

„Partea bună a unei deprecieri moderate a monedei naționale este faptul că ajută exporturile și, mai departe, reducerea nivelului deficitului balanței de plăți. Succesul implementării reformelor și investițiilor din PNRR ar putea stimula și investițiile directe străin, cu efect, de asemenea, pozitiv”, a mai spus finanțistul.

Ce puncte trebuie să bifeze România pentru o creștere economică de 4-5% în acest an

Legat de spinoasa chestiune a creșterii economice, care a creat un entuziasm puternic în prima jumătate a anului trecut, pentru ca apoi să încetinească, ajungând la final de an la o cifră totuși mare, de circa 7%, profesorul de economie crede că trebuie parcurse mai multe măsuri.

„Încă din T3 din 2021 s-a simțit o încetinire a ritmului de creștere, în special în sectorul construcțiilor, încetinire care a fost compensată într-o anumită măsură de sectorul agricol, anul trecut fiind un an agricol bun”, a spus Căpraru.

„Nu știm dacă se va repeta acest lucru și în 2022, dar, în același timp, modificarea plafonului pentru TVA redus la vânzarea de imobile noi ar putea revigora sectorul construcțiilor, apăsat în partea a doua a anului curent de o creștere considerabilă a prețului materialelor de construcții. Astfel, cred că o creștere economică de 4-5% ar putea fi fezabilă, dacă nu se vor înrăutăți dezechilibrele față de cele prognozate”, a mai spus finanțistul.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) vede o creștere de 4,6% în 2022, iar estimările CE sunt ușor mai optimiste de 5,1% din PIB. Este relativ greu de anticipat care va fi creșterea în 2022, deoarece depinde foarte mult de evoluția pandemiei în plan național și internațional, reașezarea prețurilor la energie și ajustarea dereglărilor pe lanțurile de producție, a explicat Căpraru.

Măsuri pentru consolidarea fiscală în 2022

Economistul intervievat de wall-street.ro crede că derapajele din relația contribuabililor cu fiscul ar trebui tratate mai cu fermitate, pentru a scădea evaziunea și a conduce la susținerea economiei prin consolidarea bugetului național, dar nu are o idee bună despre o eventuală creștere a taxelor.

„O creștere a nivelului taxelor ar fi o măsură prociclică în contextul actual. Cred că o aplicare mai fermă a legislației în domeniu, creșterea gradului de digitalizare a administrației publice (în special ANAF) și o îmbunătății a politicii de comunicare cu contribuabilii din partea guvernului ar fi mai degrabă de dorit, cel puțin în contextul actual”, spune Căpraru.

Acesta pune accentul și pe importanța educației financiare aplicată membrilor populației, despre care crede că ar avea un alt comportament în relația cu autoritățile fiscale dacă ar înțelege la ce efecte duce privarea statului de drepturile sale.

„Când m-am referit la politica de comunicare, am inclus și preocupările de creștere a gradului de educație fiscal-bugetară a populației, care poate fi inclusă în conceptul mai larg de educație financiară”, a spus Căpraru.

„În primul rând, toată lumea trebuie să înțeleagă ca impozitele plătite se întorc în societate și în economie pe mai multe planuri: un sistem sanitar și de educație mai bun, o infrastructură mai dezvoltată, în general bunuri publice mai multe și mai de calitate. Desigur, la acest proces contribuie și gradul de încredere pe care instituțiile statului îl insuflă contribuabililor”, susține finanțistul.

Opiniile exprimate sunt personale, aparținând finanțistului Bogdan Căpraru, iar ele nu implică instituțiile cu care acesta este asociat.

Subiectele economice cuprinse în articol vor fi dezbătute și în cadrul conferinței Wall-Street Financial Forum, eveniment care va avea loc la data de 29 martie.

Citeste si:

    Sursa foto: Shutterstock

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Filip Bodoc
    Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


    Setari Cookie-uri