Inflația reală este de 20-22%, potrivit calculului scumpirilor la produsele de folosință imediată, iar nu de 8,4%, așa cum calculează Institutul Național de Statistică (INS), care vizează un coș extins, de peste 30 de produse și servicii, la care oamenii cu venituri mici nu au acces, susține Mircea Coșea, profesor la Academia de Științe Economice (ASE).

În ultimele trei luni raportate de INS (noiembrie, decembrie și ianuarie), inflația a fost de 7,8%, 8,2%, 8,4%, iar Banca Națională a României (BNR) a susținut, în ultimul raport pe această temă, că scumpirile vor duce această rată la un vârf de 11,2% în aprilie, momentul expirării schemei de plafonări și compensații la facturile energetice. Guvernul a promis însă că va prelungi această schemă, cu anumite variații.

„Din păcate, am putea avea o inflație mai mare decât cea prognozată de BNR, care oricum este deja foarte mare, deși nu este foarte corectă, pentru că este pe media produselor aflate în coș”, a declarat economistul Mircea Coșea, într-un interviu exclusiv pentru wall-street.ro.

Profesorul de economie susține că un mod mai corect de a calcula inflația este acela al normei produselor de folosință imediată, întrucât coșul de consum al persoanelor cu venituri mici este simțitor mai îngust decât bunurile de consum la care se raportează INS, iar persoanele cu venituri mici nu sunt deloc puține în România.

Retail jobs

Dacă aplicăm norma produselor de folosință imediată, vitală pentru partea populației cu venituri mici, atunci inflația este deja 20-22% după anumite calcule, cu care sunt de acord.

Mircea Coșea, economist

În urma conflictului din Ucraina, prețul gazului a crescut deja foarte mult. Această creștere poate influența și ea o creștere a inflației pe ansamblu, în viziunea profesorului.

Citește și Dăianu: România intră și ea într-un regim de mobilizare specific unei economii de război, ca membră a UE și NATO

Un alt factor care preocupă România este criza alimentară. Ea a început deja să apară global și se bazează pe câteva elemente binecunoscute: influența factorilor meteorologici nefavorabili, descreșterea suprafețelor cultivabile, prețurile mici la achiziție, dificultățile de transport, scumpirea îngrășămintelor și a insecticidelor, potrivit lui Coșea.

Citeste si:
Economist: Vom asista la o creștere a impozitelor și taxelor în 2022
Economist: România se apropie...

O creștere economică iluzorie, bazată pe împrumut

Creșterea economică spectaculoaă a României despre care s-a vorbit anul trecut și care nu a rezistat până în ultimul trimestru al lui 2021 (când am avut descreștere economică) nu a fost decât o „iluzie” pe hârtie, nesusținută de o evoluție reală a producției sau eficienței în producție a țării noastre.

„Este inadmisibil ca unii oameni care ne conduc să declare că am fi avut cea mai mare rată de creștere economică din Europa, care de fapt nu era creștere, era recuperare după pierderile din pandemie”, a declarat Coșea pentru wall-street.ro, referindu-se la Florin Cîțu, fost premier și ministru de Finanțe, care afirma că România are cea mai dinamică revenire economică din pandemie.

În fapt nu s-au atins nici măcar estimările acelei reveniri dinamice (așteptările în privința creșterii PIB-ului erau de 7% și rezultatele au fost de 5,6%), iar în perioada pandemiei România s-a împrumutat mai mult decât oricând în istoria recentă, a ultimilor 30 de ani.

Citeste si:
Șefa FMI, avertisment privind inflația: S-ar putea să nu fie...
Șefa FMI, avertisment privind...

Această creștere era bazată pe împrumut. Cifrele nu au acoperire, pentru că această creștere nu venea din valoarea adăugată creată în economia României, ci din creditare, din faptul că România a depășit toate nivelurile de împrumut pe care le-a avut în ultimii 30 de ani

Mircea Coșea, economist

Această creștere, bazată pe împrumuturile care sunt „o bombă cu ceas”, va trebui plătită de România, la un moment dat, în funcție de termenele creditelor, în viziunea economistului.

„ Această viziune cifrică, contabilă asupra economiei și creșterii ei, fără să intri în ansamblul relațiilor care o generează a făcut ca părerea asta absolut aruncată în public că suntem cea mai dinamică țară la revenirea din criza pandemică să se transforme într-o veste extraordinar de proastă și să conducă la ideea că suntem pe punctul să intrăm chiar în recesiune”, a declarat Mircea Coșea.

Citeste si:
Șeful diplomației europene: Rusia pune lumea în pericolul foametei
Șeful diplomației europene:...

Creșterea economică înseamnă în primul rând un efect asupra populației prin puterea de cumpărare, susține profesorul, care crede că datele INS nu sunt decât niște cifre care nu reflectă realitatea de la nivelul populației.

Poporul român nu mai poate fi manipulat în toate chipurile și înțelege că dacă nu are în capacitatea lui de plată, de cumpărare, măcar un leu în plus, creșterea economică este absolut iluzorie

Mircea Coșea, economist

Nu se întrevede nicio speranță reală ca inflația să scadă în următoarele luni, mai ales că măsurile pe care guvernul le-a luat cu facturile la energie nu sunt foarte eficiente, nici măcar din punctul de vedere al gândirii economice, în viziunea economistului

„De exemplu reducerea accizei cu 50% la combustibili nu va duce la o scădere importantă a prețului la pompă, nici imediat și poate chiar deloc, pentru că această scădere este contrabalansată de creșterea importantă a prețului la brut”, a spus Coșea.

Citeste si:
Peste jumătate dintre români au canalizare, în 2022
Peste jumătate dintre români...

Însă măsura este bine privită din punctul de vedere al efectului asupra populației, care are percepția că Guvernul s-a străduit să facă ceva, potrivit specialistului în economie.

Continuarea din luna aprilie a măsurilor de compensare și plafonare arată că vor continua și insuccesele acestor intervenții ale statului, pentru că ele nu au reușit în practică. Până la ora actuală Guvernul nu știe câte facturi sunt greșite, furnizorii nu și-au primit banii, corecția facturilor s-a făcut într-un mod complicat și s-a ajuns la niște costuri „halucinante”; toate acestea arată că ele nu funcționează, în viziunea profesorului.

Guvernul nu a gândit greșit aici, însă instituțiile statului nu funcționează, birocrația specifică economiei, interesele foarte specifice ale unor producători etc.

Citeste si:
Lazea: Prioritatea românilor ar trebui să fie izolarea termică a...
Lazea, BNR: Prioritatea zero...

Mircea Coșea, profesor Academia de Studii Economice

Odată cu această schemă de plafonare-compensare ar fi trebuit însă să vină și măsuri importante pentru ca la sfârșitul perioadei să nu se repete situația inițială de scumpiri energetice, or aici ar fi fost vorba de măsuri privind producția, unde nu pare să existe preocupare la nivelul guvernanților, în viziunea lui Coșea.

Singura soluție prin care România ar putea să se descurce cu producția de energie pe termen mediu ar fi redeschiderea industriei pe cărbune, ceea ce ar însemna să primească avizul Uniunii Europene, pentru care e nevoie de negociere.

Citește și: Coșea: România nu s-ar putea hrăni singură dacă războiul din Ucraina va lovi puternic comerțul exterior

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri