Îngrijorarea analiștilor BCR privind inflația s-a amplificat și aceștia au stabilit o nouă țintă pentru finalul acestui an, de 12,5%, simțitor mai mare decât prognoza BNR (de 11,2%). Noua estimare a fost făcută după ce, pentru a doua lună la rând, toate produsele alimentare din România s-au scumpit, chiar dacă Guvernul a promis că va continua schema de plafonări și compensații la energie, ducând inflația la o maximă a deceniului de 8,5% în februarie, de la 8,4% în ianuarie.

Toate produsele din coșul de alimente analizat regulat de Institutul Național de Statistică s-au scumpit în bloc, pentru a doua lună la rând, în februarie, însă nu doar cu 1-2 procente, ci chiar și cu 7%, cu excepția fasole boabe și alte leguminoase, categorie care a avut o ieftinire neînsemnată, de 0,1% față de ianuarie 2022. Chiar și acest produs s-a scumpit cu 6,3% față de luna februarie a anului 2021. O altă scumpire importantă, de 4,51%, au avut combustibilii față de ianuarie 2022 și de 27,24% față de februarie 2021.

Citește și: Mircea Coșea: Inflația reală este de fapt 20-22%. Creșterea economică mare a României a fost iluzorie

Când BNR a venit cu ultima prognoză pe inflație, a afirmat că vârful va fi de 11,2% în aprilie și că va fi cauzat de expirarea schemei de plafonări-compensații la energie. BNR nu este însă singura care a pus până acum scumpirile pe seama energiei, mai mulți economiști susținând această poziționare.

Între timp, Guvernul a stabilit să prelungească cu un an măsurile contra facturilor mari la energie, însă prognozele privind scumpirile conturează o situație chiar mai gravă pentru perioada care va urma.

„Estimăm că rata inflației va fi de 12,5% până la sfârșitul anului și va scădea la 4,1% până la sfârșitul anului 2023. Profilul inflației pe termen scurt ar trebui să fie modelat de volatilitatea ridicată a prețurilor mărfurilor și de noile măsuri guvernamentale antiinflaționiste, în timp ce principala ipoteză pe termen mediu este un impact limitat asupra creșterii din cauza tensiunilor geopolitice”, a scris Ciprian Dascălu, Economist-șef al BCR, într-o analiză destinată investitorilor.

Topul scumpirilor la alimente în luna februarie

Poziție Produs Scumpire față de ianuarie 2022 Scumpire față de februarie 2021
1 Alte legume și conserve de legume 7,11% 13,51%
2 Cartofi 4,7% 30,58%
3 Făină 3,31% 16,38%
4 Pâine 2,75% 13,43%
5 Citrice și alte fructe meridionale 2,64% 10,51%
6 Fructe proaspete 2,63% 7,93%
7 Mălai 2,36% 19,23%
8 Brânză de oaie 2,26% 10,27%
9 Unt 2,06% 6,04%
10 Ulei comestibil 1,84% 26,12%
11 Lapte de vacă 1,57% 10,27%

Analiștii BCR se așteaptă ca la următoarea ședință a Consiliului de Administrație, de la începutul lunii aprilie, BNR să mărească din nou cu o mișcare amplă, de 0,5%, dobânda cheie, în lupta cu inflația. BNR a trecut la această politică abia la ultima ședință, anterior mărind cu moderație instrumentul de politică monetară (0,25%).

Citește și: Dăianu: România intră și ea într-un regim de mobilizare specific unei economii de război, ca membră a UE și NATO

„Presiunile inflaționiste subiacente au rămas surprinzător de puternice. Vedem că inflația de bază (core inflation) atinge un vârf chiar sub 7,0% în trimestrul trei (T3) din 2022. Ne așteptăm la o creștere de 50 puncte de bază a dobânzii cheie, la 3,00% de către BNR la următoarea întâlnire de stabilire a ratei din 9 aprilie”, a mai susținut Dascălu.

În acest ritm al acțiunilor BNR, dobânda cheie ar urma să ajungă la 3,5% la jumătatea acestui an, punându-i în dificultate pe românii cu credite, care se află atât sub presiunea scumpirilor, cât și a creșterii ratelor pentru aceste credite, urmare directă a majorării dobânzii cheie.

Dobânda cheie, stabilită de BNR, este instrumentul în funcție de care se calculează ROBOR și IRCC, indicatorii care stabilesc rata lunară la creditele cu dobândă variabilă.

„Vedem că BNR va ridica dobânda cheie la 3,50% până la jumătatea anului, de la 2,50% în prezent cu facilitatea de credit, care ar trebui să rămână instrumentul operațional relevant în cadrul politicii ferme de management al controlului lichidității, ajungând la 4,50%. Ne așteptăm ca banca centrală să mențină o gestionare strictă a valutei pentru a limita presiunile și a ancora așteptările inflaționiste”

Prețurile serviciilor au crescut în continuare la 6,08% de la 5,66% (de la an la an), ceea ce reflectă faptul că cererea internă este suficient de puternică pentru a permite transferul semnificativ al costurilor de la companii la consumatori

Ciprian Dascălu, Economist-șef BCR

Singurele ieftiniri notabile consemnate de INS pentru luna februarie față de ianuarie au fost cele la transport aerian (-15,74%) gaz (-9,97%) și la curent electric (-5,96%), scăderile la gaz și la curent datorându-se plafonărilor de prețuri introduse de guvern și care au fost introduse în sfârșit în calculele INS. De remarcat că, dintre aceste trei produse, două sunt totuși mult mai scumpe în februarie 2022 față de februarie 2021 (transportul aerian cu +10,37%, gazele cu +44,94%).

„Inflația a crescut la 8,53% în februarie, de la 8,35% în luna ianuarie, sub mediana sondajului Bloomberg de 9,00% și 9,07% a analizei noastre. Eroarea de prognoză din partea noastră a venit în principal din prețurile la gaze și energie electrică, care au scăzut lunar din cauza subvențiilor guvernamentale și a plafonurilor de preț față de ipoteza noastră neschimbată”, a mai scris Ciprian Dascălu.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri