Oprirea gazului rusesc pentru Bulgaria și Polonia este de fapt doar un exercițiu de imagine al Moscovei, iar nu o contra-sancțiune economică la adresa țărilor UE, potrivit lui Dragoș Cabat, analist CFA România. Argumentul este că Polonia cumpăra oricum să renunțe la gazul rusesc, iar prin Bulgaria se trimite în continuare gaz către țări europene, care îl pot vinde înapoi Bulgariei.

Kremlinul a ales să închidă (prin Gazprom) robinetul pentru Bulgaria și Polonia, deși majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au participat și participă la sancționarea Rusiei pentru invadarea Ucrainei și s-ar califica și ele, deci, la „țări neprietenoase”. Cu atât mai mult cu cât țările europene ajută, de asemena, Ucraina cu armament, inclusiv armament greu.

Mutarea Gazprom a făcut ca piețele internaționale de gaze să reacționeze brusc, generând scumpiri care au ajuns la 24% și chiar la 28% într-o singură zi.

Vladimir Putin decretase anterior ca „țările neprietenoase” cu Moscova să fie obligate să plătească în ruble pentru gazul rusesc. În caz că refuză, nu vor mai primi deloc gaz, a stabilit Kremlinul, în încercarea de a susține moneda națională a Rusiei.

„Este o declarație de imagine să spui că nu mai dai gaz Bulgariei, pentru că gazul trece oricum prin conducte prin Bulgaria ca să ajungă în Grecia, care va da o parte din acel gaz înapoi Bulgariei”, a declarat Dragoș Cabat într-un interviu pentru wall-street.ro.

Afirmația că conductele de pe teritoriul Bulgariei continuă să fie traversate de gazul rusesc este una adevărată, Serbia fiind printre primele țări care a confirmat că gazul trimis de companiile controlate de Moscova îi vine și după anunțul făcut de Gazprom.

Este pur și simplu o declarație politică și nu una reală economică, iar cu Polonia această declarație este făcută pentru că oricum polonezii nu mai doreau să cumpere gaz rusesc și se duceau spre Norvegia. Acum vor trebui să opereze mai rapid acest transfer.

Dragoș Cabat, analist CFA România

Citește și: Dacă rușii închid gazele, cu ce se va încălzi Europa în iarna acestui an?

România poate să ajute Bulgaria, în cazul în care va fi vorba de o nevoie reală

România poate să o ajute pe Bulgaria cu gaz în cazul în care aceasta va avea în mod real nevoie de gaz, având în vedere că țara noastră este una dintre cele mai puțin dependente de energia exportată de Rusia.

Atunci când suntem în aceeași familie ne ajutăm unii pe alți și ar fi normal să le dăm gaz bulgarilor dacă au nevoie.

Dragoș Cabat, analist CFA România

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a promis că Bulgaria va primi gaz de la țările vecine din Uniune, având în vedere că, spre deosebire de Polonia, are o puternică dependență de gazul rusesc. Von der Leyen a dat această asigurare la scurt timp după anunțul Gazprom că oprește robinetul pentru cele două țări.

„Nu cred că cineva din UE ne va constrânge să le dăm bulgarilor gaz la prețuri mai mici față de prețul de piață și nici să le dăm lor cu prioritate punându-ne pe noi în dificultate, dar cu certitudine îi putem ajuta”, a spus Dragoș Cabat.

Reprezentanta Comisiei Europene a avertizat că cine va plăti în ruble gazele furnizate de companiile rusești se va face vinovat de încălcarea sancțiunilor impuse de UE Moscovei pentru invadarea Ucrainei.

„Nu trebuie să dea curs cererilor ruse. Ar fi o încălcare a sancţiunilor şi un risc ridicat pentru companii”, a afirmat Ursula von der Leyen, potrivit agenţiei EFE.

Cu toate acestea, mai mulți jucători din domeniul energetic de pe teritoriul UE ar fi început deja să facă plăți în moneda rusească, în încercarea de a nu suporta și ei oprirea gazului, potrivit unor surse citate de Bloomberg. OMV, compania austriacă de energie, nici măcar nu a încercat să ascundă că intenționează să se conformeze cerințelor rusești de plăți în ruble.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri