În momentul în care primești o moștenire, trebuie să accepți atât averea persoanei decedate, cât și datoriile acesteia. În unele cazuri, totuși, asigurarea de viață a persoanei care a contractat creditul te poate ajuta să acoperi o parte din datorii, dar procesul poate fi unul îndelungat, iar compania de asigurări poate decide că motivele decesului nu sunt acoperite de polița de asigurare. Daniela Dragnea, expert în servicii financiare, explică ce se întâmplă cu creditele persoanelor decedate și cum pot să folosească urmașii asigurarea de viață.
Cum poți să folosești asigurarea de viață în cazul în care persoana are un credit. Conform Danielei Dragnea, atunci când există polița de asigurare de viață, sunt analizate și mijloacele de protecție împotriva riscului de deces:
- după notificarea decesului este deschiderea dosarului de daună.
- aici este procesul asigurătorului care verifică condițiile de activare a clauzelor asigurării, cauzele decesului, procentul de despăgubire. (În funcție de cauza decesului se poate decide inclusiv nedecontarea poliței de asigurare.)
- asigurătorul achită principalul sau procent din principalul datorat, conform clauzelor poliței de asigurare.
- Banca/ Instituția financiară deduce suma achitată de asigurător din debit, aici poate exista o rambursare parțială sau integrală a debitului, în funcție de sumă.
De asemenea, în cazul creditelor de nevoi personale, instituțiile financiare, băncile, evaluează situația și decid dacă în urma desfășurării tuturor acțiunilor de recuperare fără succes și ca urmare a evenimentului de deces, va trece creditul pe cheltuială (write-off). Întregul proces descris mai sus se poate dovedi mai costisitor decât trecerea pe pierdere a debitului rămas, conform Danieilei Dragnea.
Credit după deces: ce se întâmplă dacă banca nu află de deces
În general, informațiile cu privire la existența unui astfel de eveniment pot fi colectate prin canale diferite. În unele cazuri, rudele persoanei decedate se adresează instituțiilor de credit și comunică pro-activ acest lucru în perioada imediat următoare evenimentului.
În alte cazuri, creditul ajunge în intârziere de plată și informația este obținută de instituțiile financiare de la rudele apropiate care au încă acces la mijloacele de comunicare ale defunctului. De asemenea, există și posibilitatea ca creditul să ajungă în întârziere și în faza de recuperare legală, iar informația să fie obținută prin verificare a bazelor de date sau de la executor.
Cele mai întâlnite situații în care survine decesul unei persoane cu un credit activ:
1. Familia achită creditul
De cele mai multe ori, familia sau unul dintre apropiați achită creditul în semn de respect față de persoana decedată.
2. Se întârzie plata creditului, iar banca nu știe de deces
De alte ori, creditul ajunge în situația de întârziere și instituțiile financiare cesionează creditele către agenții de colectare debite fără a fi informate cu privire la existența evenimentului de deces. Chiar dacă există o asigurare de viață sunt situații în care evenimentul de deces nu este comunicat.
3. Creditul ajunge în situația de executare silită
„Mai există situații în care evenimentul de deces este identificat în momentul în care creditul ajunge în situația de întârziere și este plasat în executare silită. În aceste cazuri, executorii agreează cu creditorii continuarea identificării moștenitorilor. În cele mai multe cazuri, dacă creditul are atașată și o ipotecă, asigurarea nu există sau nu este eligibilă, se continuă procesul de identificare a moștenitorilor. Majoritatea creditelor de nevoi personale nu au atașată o asigurare de viață. Pentru creditele imobiliare cu ipotecă, această asigurare este un element obligatoriu și specific produsului”, explică expertul financiar.
Averea persoanelor fără moștenitori poate intra în visteria statului, dar acolo se duc și datoriile
Românii care nu au copii sau alți moștenitori legali, și care nu au lăsat un testament în care să delege o persoană care să le acumuleze averea, vor ajuta, cu sau fără voia lor, autoritățile locale. De la momentul decesului, statul poate pune stăpânire pe averea defunctului.
„Dacă nu sunt moştenitori legali sau testamentari, moştenirea este vacantă. Dacă prin legat s-a atribuit numai o parte a moştenirii şi nu există moştenitori legali ori vocaţia acestora a fost restrânsă ca efect al testamentului lăsat de defunct, partea din moştenire rămasă neatribuită este vacantă”, conform Articolului 1135 din Codul Civil.
La fel se întâmplă și în cazul datoriilor. Dacă nu se poate găsi niciun moștenitor, primăria comunei sau a orașului persoanei decedate devine răspunzătoare pentru împrumut.
„Moştenirile vacante revin comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii şi intră în domeniul lor privat. Este considerată nescrisă orice dispoziţie testamentară care, fără a stipula transmiterea bunurilor moştenirii, urmăreşte să înlăture această regulă”, conform textului prevăzut în lege.
Conform Codului Civil, moștenirea averii în lipsa unui testament poate să revină legal persoanelor din familie până la gradul 4 de rudenie.
Cum începe procedura de executare silită în cazul persoanelor decedate
În cazul în care instituția financiară a aflat de existența evenimentului de deces înainte de inițierea procesului de executare silită, aceasta nu mai poate iniția procesul de executare. În caz de neplată, fie se va contacta Camera Notarilor Publici pentru a identifica potențialii moștenitori și a-i contacta direct, fie se poate cere în instanță numirea unui curator special până la numirea curatorului succesiunii, în cazul în care nu există niciun moștenitor acceptant și nu există niciun curator al succesiunii.
În cazul în care instituția financiară a aflat de existența evenimentului de deces în timpul unui proces de executare silită, atunci executarea silită se suspendă și nu va fi reluată împotriva succesibililor acceptanți decât după 10 zile de la data când aceștia au fost înștiințați despre continuarea executării silite.
Executorul va solicita camerei notarilor publici în a cărei circumscripție defunctul a avut ultimul domiciliu să facă mențiune în registrul special prevăzut de lege despre începerea executării silite și să elibereze un certificat din care să rezulte dacă moștenirea debitorului a fost sau nu dezbătută:
• Dacă a fost dezbătută moștenirea, trebuie menționate persoanele care au calitatea de moștenitori, precum și faptul dacă până la acceptarea moștenirii de către cel puțin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii. Executarea se va relua împotriva moștenitorilor ce au acceptat, cu notificarea prealabilă a acestora.
• Dacă nu a fost dezbătută sau acceptată, se constată că moștenirea nu a fost dezbătută sau, după caz, acceptată, creditorul sau executorul judecătoresc poate cere camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul sau, după caz, notarului public deja sesizat, întocmirea inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane în acest scop.
• Dacă nu sunt moștenitori legali, moștenirea devine vacantă, preluată de stat și statul va răspunde în limita bunurilor succesorale.
