Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an. Totodată, s-a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5 la sută pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației a crescut peste așteptări în ultimele trei luni ale anului 2024, urcând în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a noilor majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut și al măririi cotațiilor unor mărfuri.
Ce spune BNR că se va întâmpla cu inflația
Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 - pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp -, iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 ușor sub limita de sus a intervalului țintei, rata anuală a inflației va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior.
Descreșterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaționiste și influențe venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior.
Incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.
O sursă de incertitudini și riscuri rămân însă și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate dinamicilor prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, iar riscuri notabile vin din tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial impact asupra cotațiilor altor materii prime, precum și asupra prețurilor unor bunuri intermediare și finale.
Bancherii spun că Isărescu așteaptă instalarea noului președinte pentru a reduce dobânzile
Prima reducere a dobânzii cheie ar putea veni abia în a doua jumătate a anului, mai precis în august, consideră Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR. Reducerea prognozată pentru trimestrul 3 nu va fi ultima din acest an: specialistul din BCR spune că dobânda de politică monetară ar urma să scadă de trei ori pe parcursul anului, ajungând la valoarea de 5,75% (n.red: de la valoarea actuală de 6,5%). Nici Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, nu se așteaptă ca dobânda să fie schimbată prea curând, acesta menționând că rata ar putea rămâne la nivelul actual până după alegerile prezidențiale*.
„Se estimează că BNR va menține ratele dobânzilor neschimbate la ședința din 14 februarie. Ne așteptăm ca BNR să reia reducerea ratelor în luna august și să efectueze trei reduceri ale dobânzii cheie de câte 25 de puncte fiecare până la valoarea de 5,75%, atinsă la sfârșitul anului 2025. Totuși, există riscul ca aceste reduceri să fie mai mici, în funcție de evoluțiile fiscale și politice” a declarat Ciprian Dascălu, economistul șef BCR.
*Românii se vor prezenta din nou la urne pentru a-și alege președintele, după ce, în 2024, alegerile prezidențiale au fost anulate de către CCR, ca urmare a încălcării legislației electorale. Primul tur va avea loc pe data de 4 mai, urmând ca turul al doilea să aibă loc pe 18 mai.
