Economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, va lua parte la Digital Banking Scorecard 2025, eveniment organizat de Future Banking. În cadrul acestui eveniment, se va prezenta o evaluare a inovațiilor din sectorul financiar-bancar, cu scopul de a identifica noi direcții de dezvoltare. Întrebat despre cea mai revoluționară inovație în domeniu din 2024, profesorul Cristian Păun subliniază că, fără echivoc, integrarea tehnologiilor avansate de inteligență artificială reprezintă transformarea esențială a anului.
Digital Banking Scorecard, ajuns la a 5-a ediție, este un eveniment dedicat banking-ului, digitalizării, inițiativelor curajoase și soluțiilor din banking care ușurează experiența consumatorilor.
L-am întrebat pe Cristian Păun, unul dintre speakerii evenimentului, care este cea mai importantă inovație din industria financiar-bancară pe care a observat-o în 2024?
„Folosirea AI în serviciile financiare reprezintă nu doar o provocare ci și o mare oportunitate. Tehnologiile bazate pe AI, din punctul meu de vedere, vor influența pozitiv modul în care instituțiile financiar-bancare vor relaționa cu clienții (informarea clienților, educația clienților, viteza de reacție la cererile acestora etc.), vor crește semnificativ capacitatea băncilor de a opera cu seriile de date pe care le au la dispoziție, vor îmbunătăți considerabil expunerea la riscuri, vor da posibilitatea băncilor să adapteze mai bine produsele și serviciile bancare la profilul clienților”, spune economistul.
Care este „călcâiul lui Ahile” al digitalizării în industria bancară?
Deși digitalizarea sectorului bancar aduce numeroase beneficii, aceasta vine și cu provocări. Cristian Păun subliniază că principalele obstacole sunt siguranța și încrederea populației cu privire la modul în care se folosesc băncile de digitalizare.
„Siguranța și încrederea sunt cuvintele cheie care pun probleme utilizării într-o măsură mai mare a serviciilor financiare digitale (plăți electronice, utilizarea de platforme digitale pentru produsele de economisire, credit, investiții etc.). Percepția publicului cu privire la fraudele posibile, lipsa de abilități digitale (folosirea unui calculator, a unei tablete, a unui telefon smart) sau depersonalizarea serviciilor financiare reprezintă, în opinia mea, probleme care împiedică dezvoltarea digitalizării acestui sector cheie”, spune acesta.
Am trecut de statutul de țară „pe hârtie”?
România este recunoscută pentru calitatea ridicată a internetului, dar educația financiară și digitală lasă de dorit. Cristian Păun atrage atenția asupra unei diferențe esențiale:
„Este cale lungă de la a ști să utilizezi / postezi pe Instagram sau TikTok până la a folosi aplicații financiare prin care să faci plăți, să transferi bani între conturi, să investești capitalul economisit sau chiar să accesezi un credit de consum sau nevoi personale. Este nevoie atât de educație financiară dar și de o educație economică de bază (ca să nu mai spun de educație elementară care presupune înțelegerea unor operațiuni matematice simple) care să atragă și mai mult persoanele fizice spre serviciile financiare digitale”, spune economistul.
Un alt factor important în accelerarea digitalizării este modernizarea operațiunilor financiare dintre cetățeni și stat.
„În plus, această educație trebuie să existe și la nivelul micilor antreprenori sau a investitorilor individuali unde vorbim de accesul la servicii financiare mai avansate fără de care nu poți fi competitiv și nu poți ridica o afacere de la un stadiu incipient. Digitalizarea operațiunilor cu statul va contribui masiv și va schimba radical modul în care acești antreprenori vor folosi serviciile financiare. Deja devine de domeniul trecutului plata în numerar, plata folosind instrumentele de plată pe hârtie (cec, bilet la ordin)”, conchide acesta.
