Tunul dat de Guvern prin noile pachete fiscale, menite să reducă deficitul, ne aduce mai aproape de recesiune. Într-o economie care trăiește puternic pe datorie, rolul băncilor va fi unul de rezervor de capital pentru întreaga țară, dar vor avea acestea suficienți bani atât pentru deficit, cât și pentru susținerea economiei? Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank, spune că sistemul bancar are resurse pentru a susține ciclul de creditare și că, deși crizele sunt inevitabile, fiecare companie le poate experimenta diferit, putând chiar să se dezvolte.
Noile modificări fiscale pregătite sub guvernarea lui Bolojan vor avea, în primă fază, un efect de scădere economică. Deși scopul acestor măsuri este reducerea deficitului bugetar major acumulat în urma cheltuielilor electorale ale fostei guvernări, creșterea taxelor ar putea încetini și mai mult ritmul de creștere economică, deja unul modest. Specialiștii CFA România spun că există un risc foarte crescut de recesiune.
Crizele sunt inevitabile, dar nu toate companiile le experimentează în același mod. Cele care au o bază solidă pot continua să se dezvolte chiar și în vremuri dificile.
Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank
Sectorul bancar românesc este pus, astfel, în fața unei potențiale noi crize. Chiar dacă nu vorbim încă de o situație similară cu cea din 2009, când băncile au avut o creștere mare a creditelor neperformante, instituțiile financiare vor trebui să își pregătească strategiile pentru noile incertitudini economice. Cum trece un CEO prin și peste o criză?
„În vremuri de incertitudine economică, responsabilitatea unui CEO depășește simpla atenuare a riscurilor. Este, de asemenea, despre a continua să construim. Am crescut într-un mic sat din nordul Moraviei, unde am învățat devreme ce înseamnă să construiești ceva care să dureze, cărămidă cu cărămidă. Am aplicat aceeași filozofie în cariera mea: să construiesc afaceri sistematic, pas cu pas, cu disciplină și pe termen lung”, explică Zdenek.
Își vor permite băncile să mai finanțeze economia românească?
Economiștii agenției de rating Morningstar DBRS avertizează că sistemul bancar intern este prea mic pentru a susține împrumuturile masive ale statului, iar guvernul va rămâne dependent de capitalul investitorilor străini în anii următori. Pe lângă acest lucru, odată cu finalul erei PNRR, în care marile proiecte de infrastructură se puteau finanța prin banii ieftini de la Uniunea Europeană, acestea vor trebui să caute alte surse de finanțare, precum băncile.
Zdenek Romanek spune totuși că băncile românești sunt bine capitalizate și că acestea vor putea să asigure nevoile de finanțare ale economiei. Întrebat despre proiectele mari de infrastructură, precum autostrăzile, șeful Raiffeisen afirmă:
„Dezvoltarea infrastructurii este esențială pentru dezvoltarea pe termen lung a României și credem că sectorul bancar are capacitatea de a juca un rol cheie. Sistemul bancar are resurse pentru a susține ciclul de creditare. Are o poziție solidă, fiind foarte bine capitalizat și are o poziție solidă de lichiditate: rata de adecvare a capitalului era 24,9% la sfârșitul lunii decembrie 2024”.
Vor reuși românii să-și plătească creditele după noile taxe?
Chiar dacă în criza precedentă băncile românești nu s-au dizolvat ca în alte țări, a existat o creștere mare a creditelor neperformante.
Șeful băncii cu capital austriac spune că, în momentul de față, rata neperformantelor este una mică, dar există un risc, pus pe seama incertitudinii politice.
„Rata creditelor neperformante în aprilie 2025 era de numai 2,62%. Cu toate acestea, incertitudinea politică și economică reprezintă un factor de risc important pentru performanța activității bancare în acest an”, spune Zdenek Romanek.
Rata creditelor neperformante a crescut puternic față de momentul ultimei crize financiare. Conform unei analize a Asociației Române a Băncilor, în 2009 și 2010 creditele neperformante urcau de la 7% la 12%.
Cu ce dobânzi se vor împrumuta românii în vara scumpirilor?
Noile creșteri de taxe, care vor intra în vigoare de la 1 august 2025, vor afecta puterea de cumpărare a românilor, care ar putea apela la bănci pentru împrumuturi. Dobânzile creditelor vor rămâne, totuși, la nivelul actual, acesta fiind unul ridicat, băncile așteptând semnalul Băncii Naționale privind scăderea dobânzii-cheie. Zdenek Romanek spune că, cel mai probabil, BNR va trebui să amâne reluarea ciclului de reducere a ratei dobânzii-cheie până anul viitor.
„Probabil că Banca Centrală va trebui să amâne reluarea ciclului de reducere a ratei de dobândă cheie până anul viitor, deoarece dinamica inflației va rămâne probabil ridicată în perioada următoare, având în vedere creșterea impozitelor indirecte (TVA, accize). O orientare prudentă a politicii monetare este, de asemenea, sugerată de deficitul bugetar public ridicat și de deficitul de cont curent. Deci, ratele dobânzilor la împrumuturi și depozite vor rămâne probabil aproape de nivelurile actuale pentru o perioadă de timp”, spune acesta.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an.
Analiștii prognozau în lunile trecute că, în august, am putea vedea o nouă relaxare a dobânzii-cheie, dar noile măsuri fiscale, care ar putea duce la o nouă creștere a inflației, au schimbat planurile celor din BNR.
