Este cunoscut in toata lumea faptul ca romanii exceleaza in anumite domenii precum IT, stiinta sau medicina, iar acest lucru ne da un motiv in plus de satisfactie cand auzim de reusitele semenilor nostri in cele mai variate domenii. Cunsocut este, de asemenea, faptul ca in ciuda unei pregatiri teoretice bune, practica, dar mai ales lipsa echipamentelor sau dezinteresul autoritatilor cantaresc foarte mult in calitatea serviciilor oferite de tara noastra, motiv pentru care specialistii aleg alte tari pentru a performa.

Domeniul inovatiei are un potential urias in tara noastra, doar ca pana acum nu a fost suficient de bine exploatat, este de parere Andrea Conte (foto), economist si resposabil pe zona de dezvoltare a strategiilor legate de invoatie la nivel european.

“Cele mai noi statistici nu plaseaza Romania pe un loc foarte bun in domeniul inovatiei. Acestea arata ca Romania se situeaza pe o pozitie inapoiata. Aveti foarte multe talente tinere care pot fi integrate si angajate in domenii de profil , iar acest lucru nu face decat ca tara voastra sa faca parte din grupul tarilor care <<trebuie sa prinda valul>>, a declarat intr-o discutie cu wall-street.ro – Andrea Conte.

Romania ocupa in 2013 pozitia a 48-a intr-un top al inovatiei realizat de catre Universitatea Cornell din SUA, scoala de management franceza INSEAD si Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI), castigand patru pozitii fata de anul precedebt. Chiar si asa, Romania se afla inca in spatele unor state precum Costa Rica (39) sau Barbados (47), dar si al vecinilor nostri de peste Prut, Republica Moldova clasandu-se pe pozitia 45.

Reprezentantul CE a dat exemplul tarilor mai mici decat Romania, cum este cazul Republicii Cehe sau a Estoniei, ca modele de state care au evoluat puternic in ultimii ani in privinta inovatiei in diferite domenii.
In randul tarilor membre care au aderat la UE dupa 2004 sunt tari care au performat cu totul diferit una fata de cealalta in toata aceasta perioada. Estonia s-a dezvoltat foarte mult in ceea ce priveste inovatia. Dar in cazul acestor tari vorbim de suprafete mici si de state cu populatii reduse, ceea ce nu este cazul si al Romaniei. Este o mare diferenta si nu se poate generaliza. Avem tari cu o strategie federala foarte diferita, care aplica o metoda si acorda un interes diferit inovatiei. (…)Daca vom avea mai multe asociatii de tip cluster in Romania, iar prin intermediul acestora se vor genera noi locuri de munca si activitate, atunci acestea ar putea contribui din plin la dezvoltarea tarii in segmentul cercetarii si invatiei, iar acest lucru va genera, dupa sine si asigurarea unor finantari care sa dinamizeze acest sector”.

In opinia sa, posibilitatea Romaniei de a apela la resursele economice ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea acestui sector este o oportunitate uriasa.

“Atractia de fonduri europene este o oportunitate istorica. Nu doar fonduri europene, ci si fonduri structurale specializate in domeniul inovatiei, in exercitiul financiar 2014-2020. Unele tari sunt in criza, au probleme cu banii si se lupta cum sa reduca costurile. Inovatia este cruciala. Avem resurse, ele trebuie doar exploatate. Romania trebuie sa profite la maximum de aceasta oportunitate, care pe termen lung va aduce rezultate. Trebuie folosite eficient”, a declarat acesta.

Prezent zilele acestea la Cluj Innovation Days, eveniment care isi propune sa reuneasca academicieni, autoritati si oameni de afaceri ori antreprenori pentru a stabili evolutia proiectului Cluj Innovation City, reprezentantul pe probleme de inovatie al CE spune ca in experienta sa de pana acum a vazut atat clustere de succes, dar si clustere sortite esecului.

“Vad ca aceste clustere ca un mod de a conlucra, un spatiu in care se dezvolta mai multe companii si grupuri, care incearca sa asigure un bun comunitar. Am vazut clustere de succes, dar si modele de clustere care s-au dovedit un esec total. Unele clustere au fost create din motive politice, altele au fost create de catre companii. Ceea ce este important ca un cluster sa aiba succes este ca viziunea si expertiza oamenilor care il formeaza sa fie pe acelasi plan cu cu scopul clusterului. Exceptiile, clusterele care nu au functionat si dat gres, au fost cele care au mers intr-o alta directie decat a fost initial inteles sau propus”, a mai spus Conti.
El a mai precizat ca orasul Cluj a devenit in ultimii ani o zona foarte dinamica pentru dezvoltare si inovare.”

Este o provocare, in conditiile in care performantele economice din tarile europene au avut de suferit. Evolutia in multe regiuni este diferita fata de estimarile initiale. Nu am detalii legate de Cluj, dar este foarte vizibil in ceea ce priveste evolutia in domeniul inovatiei, pe care companiile si statul le gasesc ca fiind motorul cresterii competitivitatii.

“Din punctul meu de vedere, Cluj IT Cluster este o experienta placuta si deja reprezinta un punct de referinta prin ceea ce isi propune pentru Romania. Nu stiu daca va fi un succes sau nu. Nu stiu daca este pe un drum bun, dar este abia la inceput”, a conchis Andrea Conte.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea IT & C »



Setari Cookie-uri