Mai sus am folosit un termen asupra caruia doresc sa insist putin mai mult in acest articol: digitalizare. Poate ca pentru oamenii care au legatura cu domeniul IT&C este deja un termen intrat de ceva vreme in vocabular, insa, sunt convins ca pentru o mare parte a populatiei, acest concept nu este inca unul clar sau deloc cunoscut. De aceea, voi incerca pe cat posibil sa il definesc din mai multe puncte de vedere, sa sustin definitia acestuia cu modele concrete din sectorul privat si sa propun unele solutii care ar putea fi adoptate si in sectorul public din Romania, sector care, din pacate, la ora actuala este foarte subdezvoltat din acest punct de vedere. Si, ce este si mai trist, este faptul ca vorbim despre o tara membra a UE, o tara cu aspiratii si potential tehnologic foarte ridicat.

Modelele de business si de dezvoltare ale afacerilor sunt influentate decisiv de transformarea digitala pe care o traverseaza economiile lumii. Avand in vedere faptul ca asistam la o tendinta de intensificare a ritmului de inovare in sectorul tehnologic, la o scadere a costurilor de procesare a datelor, dar si la o extindere in ceea ce priveste integrarea digitala (ca urmare a progreselor in domenii precum robotica, inteleligenta artificiala, big data), se previzioneaza o crestere accelerata a acestui fenomen denumit Digitalizare.

Asa cum afirma si David Rowan, speaker in cadrul celei de-a patra editii a Microsoft Summit – cel mai important eveniment anual de business si tehnologie: «Tehnologia, Internetul si noile modele de business contesta in timp real ordinea existenta, astfel ca, inainte de a ne da seama, regulile vechi nu mai au nicio importanta. Insa, apar oportunitati noi extraordinare daca intelegi noile reguli». Risti sa ramai in urma daca nu esti pregatit sa inovezi! Sectorul tehnologiei informatiei si cel al comunicatiilor sunt printre cele mai dinamice sectoare la nivel global, printr-un numar mare de inovatii si un impact considerabil in viata de zi cu zi.

Trebuie sa mentionez faptul ca suntem la inceputul unei mari schimbari de paradigma, traim o revolutie a societatii, o revolutie in care totul devine digital. Informatia a devenit incet si sigur punctul central al activitatilor sociale si economice. Tehnologia a devenit omniprezenta iar accesul la diverse servicii intr-un mod digitalizat a devenit si el esential. Asadar, radacinile digitalizarii se regasesc in nevoile umane si in tendinta naturala a tehnologiei de a evolua.

Cristian Carstoiu, partener...
Citeste si: Devin bancile organizatii IT care livreaza servicii financiare?

Un exemplu foarte simplu de digitalizare, intalnit in randul utilizatorilor de device-uri inteligente (smartphone, tableta, laptop, etc) poate fi remarcat zi de zi: vedem din ce in ce mai multi utilizatori cum verifica ecranele acestor dispozitive, fie ca vorbim despre cele mobile sau cele de birou. Utilizarea diverselor aplicatii pentru realizarea de task-uri zilnice aflate la doar un click distanta a devenit un exercitiu cotidian. Si toate acestea pentru avantajele pe care le dobandim: rapiditate, securitate, eficienta si reducere de costuri. Din cauza faptului ca pentru multi dintre noi, cei prinsi in iuresul zilnic, timpul a devenit cea mai de pretuit resursa, care din pacate este de necumparat si irevocabila, viteza de indeplinire a atributiilor zilnice devine primordiala.

Daca in randul utilizatorilor independenti digitalizarea isi pune amprenta uneori fara a ne da seama, ci doar fiind prinsi de valul inovatiei, in sectorul de business lucrurile stau putin diferit. Era digitala cuprinde incet, incet marile sectoare de business, iar liderii companiilor adopta strategii pentru a face pasul treptat catre noul curent. Organizatiile isi seteaza ca si prioritate schimbarea catre digitalizare. Viteza cu care astazi datele sunt transferate si organizate, valoarea pe care o aduce procesarea lor inteligenta si extrem de rapida se poate foarte usor traduce in oportunitati semnificative pentru modul in care o afacere opereaza. Asadar, digitalizarea nu inseamna doar progres tehnologic si inovatie, ci mai ales adoptarea unei noi viziuni asupra modelului de business. Fenomenul in sine pune laolalta resursele umane (oamenii), informatiile (datele) si resursele materiale (tehnologie, infrastructura) pentru a adauga valoare produselor si comunicarii cu potentialii clienti. La nivel mondial acest fenomen va creste ca intensitate, pe masura ce inovarea in sectorul tehnologic se intensifica, costurile de procesare a datelor vor continua sa scada, iar integrarea digitala se va extinde prin intermediul roboticii si al inteligentei artificiale.

Modelul estonian, poveste de succes

Unul dintre cele mai rasunatoare succese de digitalizare a sectorului public poate fi considerat e-Estonia : un proiect coordonat de guvernul estonian care are ca scop transformarea tarii intr-o societate digitala. E-Estonia este cel mai ambitios proiect de digitalizare la nivel national, in care sisteme precum cel legislativ, de votare, educational, de justitie, de sanatate, cel bancar, etc, sunt conectate in mod digital gratie unei platforme accesibile intregii populatii a tarii. Facilitarea interactiunii comunitatii cu statul estonian prin intermediul solutiilor digitale confirma succesul introducerii si utilizarii mijloacelor digitalizate in sectorul public, creand un sistem rapid, eficient si usor de folosit pentru utilizatorii acestuia - cetatenii tarii.

Am vazut cum arata digitalizarea in contextul mondial, pe pietele recunoscute ca fiind dezvoltate. Mergand cu analiza mai in detaliu, mi-am propus sa scot in evidenta si cateva aspecte referitoare la situatia din Romania.

Adwisers IFN alege sa isi...
Citeste si: De ce alege un IFN local sa se finanteze prin crowdfunding in Estonia?

Exista foarte multe surse, atat externe cat si interne, care ridica in slavi capacitatea si potentialul romanilor in sectorul IT. Este o afirmatie pe deplin confirmata, resursa umana din Romania reprezinta unul dintre marile atuuri care ne face sa supravietuim pe aceasta piata, unde totul se transforma cu o viteza incredibila. Insa ce ne facem cu aceste valori, cu acest tezaur, daca fondul pe care ar trebui sa se desfasoare este unul sarac, unul care sufera de o infrastructura precara si care incetineste si mai mult dezvoltarea sectorului tehnologic alaturi de marii jucatori din piata? Si poate ca aici am atins un subiect care doare, un subiect pe care multi vor sa il ignore si sa prefere varianta de fatada (romanii sunt exceptionali in domeniul serviciilor IT&C, este sectorul care tine Romania alaturi de tarile membre UE).

digitalizarea si modelul estonian

Credit foto interior: beeboys/Shutterstock

Ne place sa fim laudati si sa ni se recunoasca meritele privind performantele inregistrate de expertii in domeniul tehnologic : inventiile aparute in IT-ul romanesc, aplicatii lansate de specialistii IT, vitezele exceptionale ale serviciilor de transmitere a datelor, calitatea inginerilor, programatorilor, etc). Insa, cu parere de rau, dupa o analiza mai amanuntita a situatiei, indraznesc sa spun ca suntem departe de a fi o tara digitalizata, departe de a afirma ca in Romania putem vorbi despre a 4-a revolutie industriala. Si este cu adevarat pacat de acest context pentru ca potential exista, actorii din scena isi doresc acest lucru, insa este nevoie de sustinere si din partea statului roman.

Interviu cu Cristian Bodnar,...
Citeste si: De vorba cu romanul castigator al premiului Nobel Jr. pentru stiinte

Ca o prima concluzie despre situatia la nivel national, tin sa afirm ca, raportat la celelalte state membre UE, performanta Romaniei in ceea ce priveste fenomenul digital este una modesta. Pe baza unui studiu realizat de catre PwC la finalul anului 2017, statisticile prezentate nu erau deloc unele de laudat.

Suntem pe ultimul loc la numarul de utilizatori de Internet, nu suntem departe de aceasta pozitie nici in randul reactivitatii cu care implementam solutiile digitale in afaceri, cat despre sectorul public, inovatiile si progresul tehnologic pot fi numarate pe degete. Este nevoie de un declic in acest sector, pentru ca potential exista si nici lipsa proiectelor nu este o piedica in sectorul IT&C.

Proiectele complexe de digitalizare a sectorului public din Romania si infrastructura necesara pentru a putea fi implementate sunt momentan cerintele de mare importanta carora ar trebui sa le acordam importanta. Societatea civila din Romania si specialistii in domeniul IT&C impreuna cu studenti ai facultatilor de profil au luat deja pozitie in acest sens prin organizarea de diferite programe, workshopuri, hackatoane si techatoane, dorind sa dea o mana de ajutor sectorului public.

Un alt exemplu de acelasi tip poate fi considerat si programul Opening Opportunies, castigatorul din acest an la European Digital Awards al categoriei Digital Skills in Education. Opening Opportunities este un program de mentorat pentru elevi de liceu desfasurat de TechSoup si Microsoft, prin care liceeni din Romania vor ajunge sa descopere alaturi de mentori din Microsoft ce inseamna experienta directa de a dezvolta un produs tech, ce presupune digitalizarea si cum trebuie sa tii pasul cu nevoile identificate pe piata. Anul acesta, de exemplu, una dintre echipe va dezvolta o aplicatie care sa ajute sistemul sanitar public, care presupune o imbinare a mai multor servicii IT existente pentru imbunatatirea serviciilor oferite in domeniul medical. Aplicatia va acoperi mai multe zone, de la consultatiile online, la stocarea datelor in arhive «digitale», si telemedicina (comunicare rapida si eficienta doctor-pacient).

Directii principale inspre digitalizare

Pe baza exemplelor prezentate, dar si a situatiei actuale din Romania, inainte de a vorbi cu adevarat despre revolutia digitala din tara noastra, este nevoie sa parcurgem un drum destul de lung si anevoios, presarat cu obstacole imprevizibile. Ce ne tine optimismul in continuare ridicat este energia tinerilor care doresc sa faca parte din acest sector. Exista un numar tot mai mare de absolventi de facultati cu profil IT&C. Mi-as dori sa pot afirma ca viitorul suna promitator, insa as dori sa adaug un singur lucru: acest viitor va ramane unul promitator doar daca acesti tineri nu vor fi nevoiti sa ia calea Occidentului, fiind determinati in luarea acestei decizii de catre conditiile oferite de Romania si de infrastructura demult uitata.

Din fericire, timpul inca ar mai avea ceva rabdare cu noi. Momentan nu este tarziu pentru a aduce schimbari, nu este inca prea tarziu pentru a da o noua fata Romaniei si pentru a-i determina pe cei care vor sa indrepte lucrurile aici in tara sa li se ofere cale libera in aceasta directie. Solutiile identificate, si care, sunt convins, ca stau si pe buzele multora din jurul meu, ar urmari, in principal, 3 directii:

  • Infrastructura – investitii substantiale in infrastructura sunt necesare in tara noastra; vorbim despre o infrastructura inteligenta care sa se alinieze nivelului celorlalte tari din UE, alaturi de care sa putem construi un ecosistem dedicat serviciilor digitale.
  • Educatie – adaptarea curiculei scolare la cerintele si tendintele actuale din piata; se dovedeste pe zi ce trece ca tehnologia avanseaza cu un ritm accelerat, iar adaptarea sistemului educational la acest ritm este esentiala; lipsa activitatilor practice si a unor materii care sa le permita elevilor sa inteleaga aceste fenomene inca din anii de gimnaziu/liceu va fi resimtita din ce in ce mai accentuat in viitorul business-ului digital din Romania.
  • Actiune – asa cum am precizat anterior, lipsa proiectelor nu ar fi o problema atat de insemnata; ceea ce e alarmant este incetinirea cu care aceste proiecte ajung sa fie implementate la nivel national, ca sa nu mai vorbim despre refuzul de a privi spre viitor. Din pacate, am fost nevoit sa aud de atatea ori expresia «Cum a mers pana acum, va merge si de aici inainte». Cu parere de rau, tin sa precizez ca va inselati amarnic daca plecati de la aceasta premiza: Cum «NU» a mers pana acum, trebuie sa «NU» mai mearga nici in viitor! Nu ne taiati aripile inainte de a incerca sa zburam si de a schimba in ceva bun si frumos aceasta tara! Trecutul a fost al vostru, lasati viitorul sa fie al nostru!