Furnizorii de servicii de telecomunicatii din Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor din Romania (ANISP) critica aspru ordonanta de urgenta 114/2018, cunoscuta drept ”ordonanta lacomiei” si atrag atentia ca industria va fi lovita de o serie de efecte negative, ca urmare a suprataxarii industriei cu 3% din cifra de afaceri.

Suprataxarea vine exact in anul in care Romania pregateste licitatiile pentru innoirea licentelor 3G si 4G, precum si licitatia pentru serviciile 5G.

Mai mult, ANISP anunta ca a solicitat oficial Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea art. 77 pct. 4 din OUG 114/2018. In plus, reprezentantii industriei au trimis o scrisoare catre Directia Generala Retele de Comunicatii, Continut si Tehnologie (DG CONNECT) a Comisiei Europene prin care se solicita sprijinul Comisiei, invocand argumentele sus mentionate, noteaza G4Media.

Efectele negative reclamate de industrie:

1. Suprataxarea industriei de telecomunicatii afecteaza investitiile. Tintele privind digitalizarea Romaniei, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor ”albe” (fara acoperire cu servicii de Internet broadband) – vor fi ratate. Acest lucru va antrena franarea cresterii economice viitoare a Romaniei;

2. Suprataxarea industriei de telecomunicatii duce la cresterea tarifelor catre utilizatorii finali. Ca efect secundar, cresterea numarului de abonamente Internet si/sau servicii telecomunicatii mobile va incetini;

Investitii de peste 71...
Citeste si: Investitii de 71 MIL. lei la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

3. Suprataxarea industriei de telecomunicatii afecteaza mediul concurential. In prezent, competitia pe piata serviciilor de telecomunicatii este foarte intensa. Marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori se situeaza undeva la o medie de 5%, iar uneori trec si in teritoriul negativ (in anumiti ani companiile inregistreaza pierderi). Daca la acest mediu ultra-competitiv se adauga o povara de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor inchide portile. Ca efect indirect vom observa o scadere a veniturilor bugetare provenite din taxele si impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizati si un nou exod al personalului calificat catre alte tari ale Uniunii Europene;

4. Suprataxarea industriei de telecomunicatii contravine legislatiei romanesti si europene privind telecomunicatiile. Astfel:

(a) ANCOM trebuie sa perceapa tarife care sa ii asigure buna functionare si nimic mai mult (conform art. 12 a directivei 2002/20/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice);
(b) Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 mai 2014 impune statelor membre sa identifice masuri pentru reducerea costului instalarii retelelor de comunicatii electronice;
(c) Prevederile constitutionale prevad justa asezare a sarcinilor fiscale (art. 56) si egalitatea in fata legii (art. 16) – articole incalcate prin suprataxarea discriminatorie a furnizorilor de servicii de comunicatii electronice;
(d) Prevederile constitutionale prevad prioritatea reglementarilor comunitare cu caracter obligatoriu fata de dispozitiile contrare din legislatia interna (art. 11 si art 148) – articole incalcate prin adoptarea unui mecanism de stabilire a tarifului de monitorizare, contrar mecanismului european de calcul in functie de necesitatile bugetare ale autoritatii de reglementare.

Daca privim ce se intampla in alte state ale Uniunii Europene, observam ca tariful de monitorizare este mult mai mic sau chiar inexistent. De exemplu, autoritatea de reglementare din Regatul Unit (OFCOM) solicita un tarif de 0.1160% din cifra de afaceri, numai companiilor cu cifra de afaceri de peste 5 milioane lire sterline (conform website OFCOM pentru 2018 si 2019). In Germania, Bundesnetzagentur nu percepe tarif de supraveghere. Aceste exemple demonstreaza inca o data ca noua reglementare din Romania, cu un nivel stabilit la 3%, este mult exagerata.

ISJ Timis a ramas fara...
Citeste si: ISJ Timis a ramas fara internet in plina simulare la BAC 2019

O alta serie de efecte negative este generata de art. 85 din Ordonanta 114/2018, intrucat se stabilesc penalitati exagerate – de pana la 10% din cifra de afaceri – pentru ”furnizorii care incheie contracte de … intretinere, inlocuire a retelelor … si a elementelor de infrastructura necesare sustinerii acestora … in lipsa autorizatiei de construire”. Cu alte cuvinte, un operator care efectueaza o lucrare de intretinere (de exemplu o interventie pentru remedierea unui cablu de comunicatii) poate fi amendat cu 10% din cifra de afaceri pentru ca nu asteapta eliberarea unei autorizatii de constructii – proces care poate dura si cateva luni. Or, utilizatorii serviciilor sunt profund deranjati si de o intrerupere de cateva ore – si pe buna dreptate.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea IT & C »



Citeste si
Teodorovici despre OUG 114: De-abia astept sa termin cu ordonanta asta