Germania are programata o licitatie de obligatiuni de 5 miliarde euro, care va da startul unei curse pentru finantare intre statele zonei euro si intre marile economii ale lumii, in timp ce Europa intra in al treilea an de criza a datoriilor de stat, potrivit unei analize Bloomberg.
Competitia pentru acces la finantare ar putea determina viitorul zonei euro si va testa capacitatea liderilor europeni de a apara moneda euro. Portugalia incearca de asemenea, miercuri, sa atraga un miliard de euro din piete, urmata pana la sfarsitul lunii de Grecia, Italia si Spania. Statele din zona euro vor incerca sa imprumute in primul trimestru 262 miliarde euro, iar sumele tintite pentru acest an se ridica la un total de 865 miliarde euro, potrivit estimarilor Deutsche Bank, citate de Bloomberg.

Costul de finantare al Italiei pentru instrumentele cu maturitatea la zece ani este de 6,9%, apropiat de pragul psihologic de 7%, in urcare puternica de la media anului trecut, de 5,35%. De altfel, in prima parte a anului 2011, dobanzile Italiei se situau la putin peste 4% pentru obligatiunile cu maturitatea la zece ani, scrie Mediafax.

Randamentul platit de Spania pentru obligatiunile la zece ani este insa in scadere, la 5,3%, de la o medie de 5,44% in 2011. Eforturile liderilor UE de a pune capat crizei datoriilor de stat incep in acest an pe 9 ianuarie, cu un summit restrans la Berlin intre presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel. Ministrii de Finante din UE se vor reuni pe 23 ianuarie pa Bruxelles intr-o intalnire pregatitoare pentru summit-ul Consiliului European programat o saptamana mai tarziu.

Intre timp, Grecia incearca sa finalizeze negocierile cu Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana (CE), Banca Centrala Europeana (BCE) si detinatorii privati de obligatiuni de stat elene pentru a obtine cel de-al doilea acord de finantare externa, sau de "bailout", in valoare de 130 miliarde euro, convenit de principiu in octombrie.

In absenta unui noi acord, Grecia ar putea intra in faliment inca din primavara, iar statul elen risca sa fie nevoit sa renunte la moneda euro.
"Va fi cu siguranta un trimestru plin de provocari. Sunt multe intalniri politice si trebuie luate cateva decizii. Implementarea mai multor masuri trebuie dusa la bun sfarsit. Cea mai urgenta problema este intelegerea dintre Grecia si sectorul privat. Principalele cuvinte cheie pentru acest trimestru vor fi implementarea si refinantarea", comenteaza Nick Matthews, senior economist la Royal Bank of Scotland.

Presiunile din zona euro sunt agravate si de incetinirea activitatii economice, masurile de austeritate impingand blocul monetar spre o noua runda de recesiune. "Solutia la problemele zonei euro este un proces indelungat, care presupune reforme structurale si consolidare fiscala. Liderii vor face eforturi sa intre pe acest drum, insa divergentele de ordin politic si economic presupun un nivel ridicat de incertitudine", a afirmat analistul Mohit Kumar de la Deutsche Bank Londra.

Tarile zonei euro se vor confrunta in 2012 cu o concurenta dura pentru imprumuturi, din moment ce guvernele celor mai mari 11 economii ale lumii, statele dezvoltate G7 si tarile emergente BRIC au de refinantat in acest an datorii de 7.600 miliarde de dolari fara a pune la socoteala plata dobanzilor.

Belgia a imprumutat marti 2,4 miliarde euro prin titluri de trezorerie la trei luni si la sase luni, la cele mai reduse dobanzi din ultimul an si jumatate. Olanda a vandut titluri de 2,99 miliarde euro cu maturitatea la 85 de zile la dobanza zero, in timp ce Franta a atras 8,7 miliarde euro prin titluri la 84 de zile, respectiv 315 zile, cu dobanzi de 0,023%, respectiv 0,136%.

Imprumuturile pe termen lung raman inaccesibile pentu Grecia, Irlanda si Portugalia, cele trei tari din zona euro care au acorduri cu FMI.
Diferenta dintre dobanda platita de Italia pentru obligatiunile la zece ani si cea suportata de Germania pentru titluri similare este de aproximativ 500 puncte de baza, sau 5 puncte procentuale, de aproape 5 ori media ultimilor 5 ani.

Costurile de finantare pe termen scurt au scazut insa puternic in ultima parte a lunii decembrie pentru tarile de la "periferia" zonei euro, datorita schemei de finantare pe trei ani efectuata in premiera de BCE, care a ridicat semnificativ lichiditatea din piata, punand la dispozitia bancilor fonduri nelimitate la dobanzi apropiate de 1%.

Totodata, BCE continua sa cumpere obligatiuni spaniole si italiene de pe pietele secundare pentru a impinge in jos dobanzile. Institutia a preluat pana acum titluri de 211,5 miliarde euro in cadrul acestui program, dupa ce a imprumutat bancile pe 21 decembrie cu 489 miliarde euro pe trei ani la dobanda 1% pentru a evita o criza a creditelor.

Grecia are de rascumparat pe 20 martie obligatiuni de 14,4 miliarde euro, moment care va fi precedat, la inceputul lunii, de un nou summit UE, pe 1-2 martie. Ministrii Finantelor din zona euro au programat patru intalniri in primul trimestru, ultima dintre acestea urmand sa aiba loc pe 30 martie la Copenhaga. Danemarca ocupa presedintia rotativa a UE in prima jumatate a acestui an.

Comisia Europeana a avertizat marti ca Grecia si creditorii privati trebuie sa ajunga la un acord inainte ca guvernele zonei euro sa aprobe noi imprumuturi de urgenta pentru statul elen.

Creditorii Greciei rezista presiunilor din partea FMI de a accepta pierderi mai mari pe datoria statului, au declarat in decembrie mai multe surse apropiate discutiilor.

Totodata, bancile vor sa perceapa o dobanda de aproximativ 5% pentru obligatiunile de 70 miliarde euro care ar trebui emise de Atena in cadrul programului de contributie a sectorului privat la acordul de finantare externa.

Intre timp, Germania ia in calcul indemnarea creditorilor privati spre o depreciere de 75% a obligatiunilor grecesti pentru a asigura sustenabilitatea datoriei statului, potrivit unor zvonuri aparute luni in presa elena, pe care guvernul de la Berlin a refuzat sa le comenteze.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri