Presedintele rus Vladimir Putin a efectuat, marti, o vizita de doua zile in China, cea mai mare economie din Asia si a doua din lume dupa SUA. Vizita acestuia a prilejuit o comparatie cu relatiile chino-ruse din timpul erei lui Iosif Stalin si Mao Zedong, cand China avea nevoie de ajutorul sovietic.
Putin vrea ca în timpul vizitei la Shanghai s� încheie un acord pentru livrearea de gaze ruse�ti Chinei, dup� peste un deceniu de negocieri dificile din cauza pre�ului, scrie Bloomberg.
Contractul este "aproape finalizat", a declarat pre�edintele rus presei din China într-un interviu publicat anterior vizitei. Rusia vrea s� consolideze rela�iile cu China în contextul crizei din Ucraina, care a condus la o îndep�rtare a ��rii de Statele Unite �i ��rile europene. Rela�ia cu China, cel mai mare partener comercial al Rusiei, cu schimburi totale de 96 de miliarde de dolari anul trecut, devine �i mai important�, întrucât escaladarea sanc�iunilor risc� s� împing� economia Rusiei în recesiune, potrivit Mediafax.
"Rela�iile Chinei cu Rusia vor trebui s� se dezvolte, odat� cu deteriorarea celor cu Occidentul. Mai degrab� Beijingul, �i nu Moscova, va fi puterea cu mai mare greutate", a declarat Dmitri Trenin, director la centrul Carnegie din Moscova.
Inversarea rolurilor dintre cele dou� ��ri este eviden�iat� de evolu�ia economic� din ultimii 35 de ani. În 1979, când Deng Xiaoping începea transformarea economic� a Chinei, PIB al ��rii era de numai 40% din cel al URSS, potrivit unui studiu al Centrului pentru Reform� European�. În prezent, economia Chinei este de patru ori mai mare decât cea a Rusiei, statul succesor al URSS.
Disponibilitatea Rusiei de a face afaceri cu China marcheaz� o nou� etap� în rela�iile tumultoase dintre cele dou� state, care la un anumit moment erau liderii taberei statelor comuniste, noteaz� Bloomberg. În timp ce Mao a acceptat un rol secund lui Stalin, rela�iile s-au înr�ut�it dup� moartea dictatorului sovietic, iar în 1969 s-a ajuns chiar la un scurt r�zboi de grani��.
Lipsa de încredere s-a men�inut odat� cu evolu�ia diferit� a ideologiilor celor dou� superputeri, pân� la începerea unei reapropieri în anii '90, în timpul mandatului pre�edintelui rus Boris El�in. Rusia prezint� vizita actual� a lui Putin ca pe o ocazie de a consolida rela�iile.
Rusia �i China, puteri nucleare cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, colaboreaz� deja destul de strâns diplomatic împotriva domina�iei Statelor Unite la nivel interna�ional.
"Au nevoie unul de cel�lalt mai mult decât în mod obi�nuit", întrucât China este implicat� în dispute interna�ionale, inclusiv cele privind demarcarea apelor teritoriale în Marea Chinei de Sud, a declarat Li Lifan, director adjunct la Centrul de Studii despre Rusia �i Asia Central� de la Academia de �tiin�e Sociale din Shanghai.
Rela�ia Chinei cu Rusia asunde, îns�, un grad ridicat de neîncredere, a spus Jian Zhang, profesor la Academia For�elor de Ap�rare ale Australiei.
"Ambele ��ri vor s� foloseasc� aceast� rela�ie pentru negocieri cu SUA. În dedesubt exist� înc� o neînceredere considerabil� �i interese conflictuale", a spus el.
Într-un semn de solidaritate, pre�edintele chinez Xi Jinping a fost invitatul de onoare la Olimpiada organizat� de Rusia în februarie la Soci, în timp ce pre�edintele SUA Barack Obama �i cei mai mul�i lideri europeni, printre care �i canelarul german Angela Merkel, au evitat prezen�a.
În criza din Ucraina, China nu s-a plasat decisiv de partea Rusiei sau a ��rilor occidentale. "Diploma�ia are nevoie de context, iar acum este un context bun pentru China �i Rusia s� fie mai apropiate. Cuvinte precum alian�� sau coali�ie sunt excluse înc� din documentele oficiale. China �i Rusia discut� despre rela�ii bilaterale mai strânse, dar nu despre un nou grup", a spus Li, de la Academia de �tiin�e Sociale din Shanghai.
Delega�ia rus� în China, care îi include �i pe �efii Gazprom �i Rosneft, companiile de stat produc�toare de gaze naturale �i petrol, ar vrea semnarea unui contract pe 30 de ani pentru livrarea anual� a 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, circa 20% din exporturile Rusiei c�tre Europa. De asemenea, discu�iile ar trebui s� deschid� calea pentru construirea primului gazoduct c�tre China.
Rusia a inaugurat un oleoduct c�tre China în 2011, iar guvernul de la Moscova vrea s� semneze �i un contract pentru livrarea a 100 de milioane de tone de petrol în 10 ani, cu o valoare estimat� de 85 de miliarde de dolari.
Discu�iile despre gaze, începute în 2004, sunt înc� blocate de lipsa unui acord asupra pre�ului, a declarat secretarul de stat din Ministerul de Externe chinez Cheng Guoping, joi, în timpul unei conferein�e de pres�. Pentru a finan�a un gazoduct de 22 de miliarde de dolari din Siberia pân� în China, Rusia a încercat s� ob�in� un pre� similar celui din Europa, dar China a refuzat.
Purt�torul de cuvânt al pre�edintelui rus a declarat, mar�i, c� acordul pentru livrarea de gaze nu a fost înc� finalizat. "Au fost f�cute progrese semnificative în privin�a gazelor, dar exist� aspecte care trebuie finalizate referitor la pre�. Contractul ar putea fi semnat în orice moment", a spus el.
Putin se afl� sub presiune s� ajung� la o în�elegere cu chinezii, din cauza tensiunilor care amenin�� s� afecteze capacitatea Rusiei de a vinde gaze în Europa, a declarat Vladimir Portiakov, director adjunct la Institutul de Studii despre Orientul Extrem de la Academia de �tiin�e a Rusiei.
"Situa�ia sugereaz� c� ar trebui semnat acum contractul pentru gaze, chiar �i la un pre� mai mic. Nu mai este vorba doar despre profitul companiei, ci �i despre lucururi mai importante. Dac� Rusia nu semneaz� acum, va fi o lovitur�", a spus el.
Rolul Rusiei în comer�ul Chinei este limitat de reticen�a guvernului de la Moscova de a vinde statului asiatic armament de ultim� genera�ie. Rusia a evitat astfel de tranzac�ii, deoarece prive�te în continuare China ca pe o posibil� amenin�are �i este îngrijorat� ca tehnologia s� nu fie copiat� de China în propria produc�ie de armament, afirm� Vasili Ka�in, cercet�tor la Centrul de Analiz� a Strategiilor �i Tehnologiilor din Moscova.
