Europa se afla in centrul unei crize politice si economice care ameninta sa puna la incercare zeci de ani de integrare europeana si sa deraieze procesul de recuperare economia a lumii de dupa o recesiune puternica. Pentru a intelege aceasta criza, CNN a comparat doua tari, deplin implicate in evenimentele anterioare si post recesiune.
- Tara A este o natiune considerata "leaganul civiliatiei europene", dar cu o lunga istorie in ceea ce priveste evaziunea fiscala pe plan intern, datorii publice uriase care au dus la falimentul statului de-a lungul timpului si un climat de afaceri si reglementare domestica disfunctionale. Situatia permite fortei de munca sa se pensioneze in jurul varstei de 50 de ani cu pensii duble. La intrarea in Zona Euro a furnizat informatii flase cu privire la deficitul bugetar.
- Tara B este o natiune mare, puternica din punct de vedere istoric, cu deprinderea formata de a mentine o datorie publica scazuta. Aceasta tara a cunoscut chiar si excedente bugetare, inclusiv un surplus de 2% inainte de startul crizei financiare din 2008. Tara B a aderat la Zona Euro cu o evidenta onesta a finantelor sale.
Daca v-ati gandit la Grecia drept Tara A, atunci ati avut dreptate. De asemenea, daca vedeti Grecia drept principalul vinovat pentru criza din Europa in urma iresponsabilitatii sale fiscale, atunci va aflati cu siguranta in principalul curent de opinii cu privire la aceasta chestiune.
Citeste si:
Dar, ce putem spune despre Tara B, cea responsabila din punct de vedere fiscal? Deprinderile sale fiscale "virtuoase" din trecut ar putea inseamna ca a reusit sa infrunte cu bine criza. Si, trebuie sa fie Germania, nu? Gresit! Tara B nu este Germania, ci Spania. Si, departe de a fi prospera, Spania o duce teribil de rau.
Rata somajului din Spania a ajuns la 23,7%, in scadere de la un nivel record de aproape 27% in 2013. Mai mult de o cincime din forta de munca a tarii s-a aflat in somaj in ultimii patru ani. Mai mult de jumatate din generatia tanara a acestei tari nu dispune de un loc de munca de ani de zile. Se vorbeste tot mai mult de situatia unei generatii pierdute in Spania si Grecia. Precum in Grecia, bula investitionala din Spania s-a "spart" in momentul in criza financiara a lovit tara si a trebuit sa caute un plan de salvare financiara (desi mult mai mic), pentru scapa bancile interne de la colaps. Economia Spaniei s-a contractat puternic in timpul crizei, iar datoria publica in PIB a urcat dramatic.
Citeste si:
Daca Grecia si Spania au avut abordari total diferite in ceea ce priveste prudenta fiscala, cum poate fi totusi explicata criza in care amandoua tarile se afla? Raspunsul, ca urmare, nu se rezuma la practicile fiscale. Altceva se afla la mijloc, iar acest lucru priveste chiar Zona Euro.
Cum si-au pus Grecia si Spania singure streangul de gat
Prin decizia de a adera la Zona Euro, inseamna ca atat Spania cat si Grecia au renuntat la dreptul de a crea moneda, la puterea de a devaloriza moneda nationala cu scopul de a restabili competitivitatea exporturilor, precum si la competenta de a influenta ratele dobanzilor bancare. Acestea nu reprezinta concesii triviale, mai ales intr-o uniune monetara unde transferurile dinspre sectoarele bogate catre cele sarace ale economiei sunt limitate, regulile bugetare stricte reduc flexibilitatea unei tari de a reactiona la o criza, iar schimburile comerciale dintre natiunile din Zona Euro sunt grav dezechilibrate.
Citeste si:
Incapacitatea de influenta ratele dobanzilor bancare in functie de conditiile economice a insemnat ca la inceputul anilor 2000, Spania si Grecia nu au putut majora dobanzile astfle incat sa atenueze efectul puternic de supra-incalzire al economiei, cauzat, in mare parte, de altfel, prin creditarea frenetica (si in cele din urma nesabuite) in ambele tari de catre banci. Banca Centrala Europeana (BCE) a mentinut ratele dobanzilor bancare in corelatie cu evolutia economica din Germania si Franta, dobanzi care s-au dovedit prea reduse pentru Spania si Grecia.
Supra-incalzirea economiilor din Grecia si Spania au dus la bule inflationiste si de investitii. Intrucat aceste bule s-au "spart", bancile alunecau catre colaps financiar, iar salvarea acestora a dus in cele din urma la o criza a datoriilor suverane. Incapacitatea autoritatilor din Spania si Grecia de a tipari bani insemna ca au trebuit sa imprumute de la partenerii lor din Europa ori intrau in faliment si, implicit, erau aruncate "rusinos" in afara Zonei Euro.
Citeste si:
Regulile bugetare stricte din Zona Euro au fortat, de asemenea, Spania si Grecia sa impuna populatiei masuri de austeritate in mijlocul celei mai grave crize financiare din ultimele decenii. Au majorat taxele si au redus cheltuielile bugetare chiar daca somajul a ajuns la niveluri astronomice. Austeritatea a ajutat la crearea unei depresiuni de amploare istorica in Grecia si la o recesiune severa in Spania. Politicile de austeritate au creat, de asemenea, o datorie publica galopanta. Datoria publica a Greciei a ajuns in prezent la peste 175% din PIB, in timp ce datoria publica a Spaniei in PIB se situeaza la 100% - nivel nemaivazut in tara iberica de peste 100 de ani.
Deoarece Spania si Grecia nu pot devaloriza moneda euro, singura modalitate prin care pot deveni competitive este prin devalorizare interna. Acest lucru inseamna ca Grecia si Spania vor cunoaste ani de zile de somaj ridicat, standarde reduse de trai, salarii in scadere si deflatie. Cu alte cuvinte, saracire interna a populatiei.
Citeste si:
Grecia a adoptat legea saraciei, spre nemultumirea creditorilor
Parlamentul grec a adoptat saptamana trecut legea saraciei - potrivit careia persoanele nevoiase vor primi electricitate gratuit, iar aproximativ 300.000 de greci vor beneficia de vouchere pentru mancare - spre nemultumirea creditrilor straini ai tarii, relateaza Euronews. Legea mai prevede acordarea unei alocatii - in valoare de 220 euro lunar - pentru plata chiriilor unui numar de 30.000 de gospodarii si alte masuri in vederea impiedicarii confiscarii imobilelor.
Textul ignora masurile de austeritate impuse de catre creditori. Valoarea totala a ajutoarelor se ridica la 200 de milioane de euro. Premierul Alexis Tsipras a promis in campania electorala ca se va ocupa de ceea ce considera drept o "criza umanitara".
"Unii au tupeul sa vorbeasca despre actiuni unilaterale, iar unii de aici au repetat si ei acest lucru. Daca o fac pentru ca sa ne sperie, raspunsul este simplu, nu ne sperie si nu ne descurajeaza", a subliniat premierul intr-un discurs pe care l-a sustinut in Parlament.
Citeste si:
In pofida faptului ca economia greaca a inceput sa se redreseze, lucratorii umanitari sunt de acord asupra faptului ca situatia s-a inrautatit. Somajul-record a crescut de patru ori numarul persoanelor nevoite sa supravietuiasca cu ajutorul bancilor alimentare, iar tuberculoza, eradicata in urma cu cateva zeci de ani, a reaparut.
Pierre Moscovici, comisarul european insarcinat cu Economia, a negat ca UE a incercat sa opreasca Atena sa adopte legea, in pofida faptului ca Guvernul elen a primit o scrisoare prin care era invitat sa se consulte mai intai cu creditorii. Legea a fost adoptata cu o majoritate de voturi.
Adoptarea textului si discursul de aproximativ 30 de minute prin care Alexis Tsipras a aparat-o in Parlament au loc inaintea unei intalniri a premierului elen cu cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande in cadrul summitului de la Bruxelles.
Grecia se afla in continuare in disputa cu creditorii sai internationali cu privire la conditiile de prelungire a planului de salvare urias de care beneficiaza, iar zona euro cere Atenei sa se angajeze la taieri suplimentare de cheltueili pentru a primi imprumuturile.
Grecia ar putea sa ramana fara lichiditati pana la finele lunii aprilie
Relatiile dintre Atena si Bruxelles s-au deteriorat in mod semnificativ dupa venirea la putere a stangii radicale. In contextul in care Grecia nu are acces, in prezent, pe piata bancara, exista ingrijorari ca Atena ar putea ramane curand fara bani.
"Dat fiind ca Grecia nu are acces pe pietele financiare si avand in vedere cresterile in decursul primaverii si verii a obligatiilor pe care le avem pentru plata datoriei... trebuie sa fie clar ca restrictiile speciale ale BCE, combinate cu intarzieri ale acordarii unor noi transe din pachetul de bailout fac imposibila pentru orice guvern achitarea datoriei", a aratat Alexis Tsipras intr-o scrisoarea trimisa catre Merkel in 15 martie.
Grecia a semnat in 2010 un acord de finantare in valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE si Fondul Monetar International, din care mai poate accesa o transa de 7,2 miliarde de euro. Creditorii Greciei au conditionat insa acordarea acestor fonduri de adoptarea unor reforme concrete de catre guvernul elen in sensul limitarii cheltuielilor bugetare.
Ingrijorarile privind incapacitatea guvernului de a plati salariile si pensiile in aceasta luna, precum si posibilitatea ca Grecia sa ramana fara lichiditati pana la finalul lunii aprilie au crescut in ultima perioada, in lipsa unui acord definitiv intre Atena si creditorii sai externi.
"Prin aceasta scrisoare, te indemn sa nu permiti ca o problema mica de flux de capital si o anume inertie institutionala sa se transforme intr-o problema mare pentru Grecia si pentru Europa", a scris Alexis Tsipras in documentul adresat lui Merkel. In prezent, datoria externa totala a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.
Sursa foto: Grecia / Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
