India, China si Japonia, state care asigura un sfert din PIB-ul mondial, sunt supuse unor politici economice experimentale care pot fi caracterizate probabil printr-un singur termen, si anume radicale, potrivit Bloomberg, care analizeaza cum se configureaza lucrurile in cele trei economii majore.

In Japonia, guvernul condus de premierul Shinzo Abe aplica a doua etapa a unui program prin care vrea sa puna capat deflatiei. In China, guvernul presedintelui Xi Jinping este in plin proces de incurajare a consumului intern. India aplica programul premierului Narendra Modi, suparnumit Modinomics. Impreuna, cele trei state reunesc 40% din populatia lumii si genereaza 24% din PIB-ul mondial, scrie News.ro.

India

In India, tara cu cel mai rapid ritm de crestere intre economiile mari, 27% din populatia de 1,28 milioane de oameni este formata din persoane cu varste de sub 15 ani. Multi dintre cei 350 de milioane de tineri din aceasta categorie vor intra pe piata muncii in urmatorul deceniu, iar subiectul nu este strain premierului Modi, care continua sa elimine ineficientele care exista in economia indiana.

De la preluarea puterii in 2014, Modi a adoptat o serie de politici care au rolul nu doar de a revigora economia dar si sa o faca mai rezistenta la socurile externe si mai competitiva cu lumea dezvoltata. In 2014 si 2015, Modi a redresat treptat o economie care dadea semne de stagnare. Principala prioritate a fost atragerea investitorilor straini care sa infiinteze centre de productie, iar Modi a facut 40 de vizite in strainatate in primii doi ani ai mandatului sau de prim-ministru.

La pas prin orasul...
Citeste si: La pas prin orasul viitorului: Bucuresti vs Tokyo

Rezultatul a fost angajamente de investiii straine directe de peste 75 de miliarde de dolari in 2014 si 2015. Anul trecut, India a atras investitii straine directe de 33 de miliarde de dolari. Modi a adoptat o serie de masuri pentru reducerea barierelor de atragere a investitiilor. Intre acestea se numara accelerarea proceselor de autorizare si relaxarea restrictiilor guvernamentale in mai multe sectoare. Modi s-a concentrat si pe imbunatatires administrarii finantelor publice si oprirea pierderilor din sistem care afectau eforturile de a asista social pe cei 22% dintre indieni care traiesc sub pragul saraciei.

Pentru combaterea coruptiei din sistem, guvernul a conectat datele biometrice de identificare a persoanelor cu conturile lor bancare si telefoanele mobile. De asemenea, se foloseste de aceasta legatura pentru a transfera beneficiile direct, o aplicatie tehnologica care este unul dintre cele mai de succes proiecte ale premierului. Reformele recente au fost mai ambitioase. Guvernul a scos din circulatie bancnotele de valoare mare, pentru a combate evaziunea fiscala si coruptia si a promova societatea fara cash.

In plus, guvernul a introdus o taxa pe bunuri si servicii care va inlocui 14 taxe centrale si locale intr-o structura uniforma. Ambele masuri au fost intampinate cu o opozitie puternica. Rezultatele Modinomics au fost mixte. Cresterea economica a atins un varf de 7,3% in trimestrul al treilea, fata de 5,8% in primul trimestru al anului 2014. Inflatia a incetinit la 3,4%, datorita, in parte, scaderii preturilor marfurilor, multe dintre ele importate. Banca centrala a redus dobanzile cu 1,75 puncte procentuale din 2014, ieftinind creditele pentru companii, in timp ce randamentele obligatiunilor au scazut. Pe de alta parte, infiintarea afacerilor in India este in continuare dificila. In topul Bancii Mondiale, India este pe locul 130 din 190 de tari la usurinta de a face afaceri.

China

Probleme pentru Instagram:...
Citeste si: Datele a milioane de influenceri si celebritati, facute publice

In ultimii doi ani, cea mai populata tara a lumii s-a transformat dintr-o fabrica a lumii intr-o economie in curs de maturizare. Guvernul presedintelui Xi s-a concentrat pe stabilizarea Chinei, in special pe controlarea indatorarii exagerate si a impactului asupra cursului de schimb, dobazilor si actiunilor. Cresterea economica, care in 2011 depasea 10%, s-a moderat. In 2016, PIB-ul a avansat cu 6,7%. Al 13-lea plan cincinal, aferent perioadei 2016-2020, include o crestere economica anuala de 6,5%. Investitiile, in trecut o forta majora de crestere economica, sunt in scadere. Investitiile straine directe lunare au incetinit treptat din 2007, iar in 2016 au devenit negative, iesirile de capital din tara slabind moneda. Yuanul s-a depreciat cu 6,5% fata de dolar, in 2016.

Politicile dobanzilor au fost precaute, iar dobanda de refinantare pe 7 zile a incheiat anul trecut in crestere, la 3,24%, autoritatile dorind sa tempereze indatorarea si inflatia activelor. Actiunile au inregistrat performante inferioare indicelui global MSCI , care au urcat cu 8,2% in 2016. Beijingul vrea sa promoveze internationalizarea pietelor financiare chineze, dar se teme de impactul asupra stabilitatii. Asa ca agenda Chinei din acest an nu este simpla, trebuie sa echilibreze cresterea economica mai lenta, dobanzile, cursul de schimb si iesirile de capital si ritmul de liberalizare a pietelor, la care se pot adauga razboaiele comerciale.

Japonia

Premierul Abe a prezentat a doua faza a programului sau economic, Abenomics 2.0, in septembrie 2015. Acesta are rolul sa sparga ciclul vicios al deflatiei care franeaza economia japoneza de doua decenii. In acest scop, Abe vrea sa creasca increderea si siguranta pentru a reinscrie economia pe directia buna pana in 2020. Pentru asta ar fi nevoie de o crestere economica de 3% pe an. In trimestrul al treilea, economia japoneza a avansat cu un ritm anual de 1,3%. In pofida unor masuri de stimulare fara precedent adoptate de Banca Japoniei, pentru sustinerea increderii consumatorilor, efectul nu a fost cel scontat. In industria prelucratoare, de exemplu, redresarea este lenta, in special la nivelul firmelor mici si mijlocii unde lucreaza majoritatea populatiei.

Mandatul lui Mugur Isarescu...
Citeste si: Investitorii straini, ingrijorati de plecarea lui Isarescu de la BNR

Pe langa sustinerea activitatilor economice pe termen mediu, programul are rolul sa finanteze obiective pe termen lung, cum ar fi reformarea sistemului de pensii si imbunatatirea securitatii sociale. O parte din masuri implica cresterea unor taxe pentru reducerea datoriilor. Taxele pe consum si cele pe venit formeaza o mare parte din veniturile bugetare, fiecare reprezentand aproape 30%. Impozitele pe profit reprezinta circa 20%, nivel relativ ridicat comparativ cu alte tari. Japonia reduce taxele pe profit si le mentine pe cele pe venituri, asa ca majorarea taxei pe consum este esentiala pentru compensarea veniturilor pierdute. Totusi, guvernul a amanat majorarea taxei pe consum pentru 2019. O provocare pentru Abe este sa mentina cresterea economica pana la introducerea noii taxe pe consum.

La viitoarea conventie a Partidului Liberal Democratic, programata in martie, va fi aprobata probabil extinderea mandatului sau de la sase ani la noua ani, prin care Abe va ramane lider pana in 2021. Sarcina lui Abe va fi probabil sa creeze paliere pentru economie, mai degraba decat sa tinteasca o crestere economica remarcabila, cel putin pana la majorarea taxei pe consum. Cel mai mare risc pentru guvern si banca centrala este aprocierea yenului. Socul Trump a slabit yenul cu aproape 10% dupa alegerile din SUA din 8 noiembrie si pana la sfarsitul anului 2016, ceea ce a facut ca indicii bursieri japonezi sa intre in teritoriu pozitiv pe ansamblul anului.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea International »



Citeste si
China, alarmata de incendiile recente, cere teste pe masini electrice