Una dintre cele mai spectaculoase reusite din istoria civilizatiei umane, aselenizarea din 21 iulie 1969 reprezinta punctul culminant al proiectului Apollo la care au participat peste 400.000 de oameni si a carui derulare a fost urmarita cu sufletul la gura, din fata micilor ecrane, de peste 500 de milioane de oameni, scrie Agerpres.

Programul spatial Apollo, prin care omul a facut primul pas pe Luna, s-a incheiat in 1972, insa satelitul natural al Pamantului a ramas un punct de mare interes pentru oamenii de stiinta din toata lumea. Agentia Spatiala Americana (NASA) planuieste sa ''consolideze'' efortul depus de sutele de mii de persoane implicate in programul Apollo si sa faca un nou ''salt urias'' pe Luna, incepand din anul 2024, ''de data aceasta pentru a ramane'' acolo, prin constructia unor baze permanente, utile in ''drumul'' catre Marte. La randul lor, Rusia si China si-au exprimat intentia de a aseleniza in viitorul apropiat.

Desi zborurile lunare Apollo s-au incheiat in 1972, NASA continua sa fie interesata de aselenizare. ''Cand vom reveni pe Luna, vom consolida munca a sute de mii de oameni care au lucrat la Apollo si au contribuit de atunci la avansarea zborului spatial. (...) Activitatea NASA pe Luna, care avanseaza in prezent, ne pregateste de urmatorul pas urias: misiuni provocatoare pe Marte si alte destinatii din spatiul indepartat. Pe masura ce ne apropiem de a 50-a aniversare a Apollo 11, in iulie, 2019, NASA merge mai departe catre Luna si Marte... si doreste ca toata lumea sa se alature'', se arata pe nasa.gov.

In prima jumatate a lunii mai, NASA a anuntat ca va trimite pentru prima oara o femeie pe Luna in 2024, in cadrul proiectului 'Artemis'. Presedintele SUA, Donald Trump, anuntase anterior pe contul sau de Twitter reluarea zborurilor spre Luna si Marte. Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a evidentiat "marele vot de incredere" pe care Administratia Trump l-a acordat NASA prin alocarea unei transe suplimentare de 1,6 miliarde de dolari. Responsabilul NASA a precizat ca misiunea din 2024 va fi doar inceputul si ca scopul sau este o prezenta sustinuta pe Luna si trimiterea in fiecare an a unui echipaj.

In 2011, NASA a pus capat zborurilor navetelor sale spatiale, iar de atunci depinde de Rusia pentru a-si transporta astronautii pe Statia Spatiala Internationala (ISS).

Citeste si:
Cuc: 100 de kilometri de autostrada, dati in circulatie anul acesta
Ministrul Transporturilor,...

Rusia este la randul ei interesata de aselenizare. La sfarsitul anului 2017, agentia spatiala rusa Roscosmos a anuntat ca a semnat un acord cu NASA pentru a coopera la un proiect american ce vizeaza constructia unei statii orbitale in jurul Lunii in cadrul programului ''Deep Space Gateway''.

China nu se lasa mai prejos si a anuntat la inceputul acestui an, prin vocea directorului Administratiei spatiale chineze, Zhang Kejian, ca intentioneaza sa construiasca o statie de cercetari stiintifice intr-o regiune aflata in proximitatea Polului Sud al Lunii si sa realizeze misiuni de explorare selenara cu echipaje umane peste aproximativ zece ani. Totodata, Kejian a declarat ca tara sa planuieste sa lanseze prima ei sonda care sa exploreze planeta Marte, in 2020.

Programul Apollo al Agentiei Spatiale Americane (NASA) a constat dintr-o serie de zboruri in cosmos cu echipaj uman, realizate in anii '60-'70, avand ca scop principal aselenizarea unui om si intoarcerea sa in siguranta pe Pamant. Obiectivul a fost indeplinit de Apollo 11, la 20 iulie 1969, cand astronautul american Neil Armstrong a facut primul pas pe Luna, urmat de colegul sau, Buzz Aldrin. Ei au revenit cu bine pe Terra, la 24 iulie 1969. In cadrul programului Apollo, desfasurat in perioada 1961-1972, sase misiuni ale NASA au reusit aselenizarea, iar doisprezece astronauti au pasit pe Luna.

Citeste si:
Un sucevean a construit primul metru de autostrada din Moldova
Proprietarul lantului de...

Sursa foto: rkarkowski | Pixabay

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea International »



Citeste si
Licitatie pentru tunelurile pentru ursi de pe autostrada Lugoj-Deva