Pe 20 mai, conflictul dintre Israel și Palestina s-a încheiat cu un armistițiu. Cabinetul de securitate israelian a aprobat încetarea focului cu Hamas în Gaza. Însă pacea este departe de a se fi instalat, între cele două existând mai degrabă o ”pace belicoasă”, așa cum o numește Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române și membru în consiliul de experți al Laboratorului pentru analiza războiului informațional și comunicare strategică (LARICS), într-un interviu wall-street.ro.

Orientul Mijlociu a fost zguduit timp 11 zile de atacuri cu rachete între Palestina și Israel, una dintre Marile Puteri ale regiunii. Spitale și alte clădiri importante au fost distruse în timpul conflictului, iar sute de oameni și-au pierdut viața. De-a lungul disputei, cele două state s-au acuzat reciproc și au vânat victoria cu fiecare rachetă trimisă.

Partea palestiniană arăta cu degetul spre Israel, pe care îl acuza de escaladarea conflictului, aici fiind vorba, mai exact, de amânarea organizării alegerilor programate în Ierusalimul de Est pentru 22 mai, precum și de interzicerea accesului credincioșilor la moscheea Al-Aqsa. Pentru partea israeliană, sursa conflictului o constituie disensiunile politice majore dintre Autoritatea Națională Palestiniană și Hamas.

”Dincolo de retorica părților, lucrurile sunt mult mai complicate și cred (sper să mă înșel!) că violențele de acum câteva zile au compromis soluția coexistenței celor două state, unul israelian, altul palestinian, consfințită de Acordurile de la Oslo din 1993. Ceea ce înseamnă că, între părțile implicate, este foarte probabilă o „pace belicoasăˮ, care, din perspectiva securității, ar putea fi semnificativ mai puțin decât „pacea receˮ de până acum”, a explicat Dumitrescu.

Citeste si:
Cum îi va verifica Israelul pe cei care trebuie să respecte carantina
Israelul va folosi GPS-ul...

Sursa Foto: Europunkt.ro

În mod cert, recentul conflict a destabilizat Palestina, un stat slăbit deja, din cauza influențelor HAMAS. În plus, Palestina era în cădere liberă în fața Israelului, unul dintre statele puternice din Orientul Mijlociu și nu numai, care ”tolera” statul palestinian.

”Din ce în ce mai mulți palestinieni – nu știu dacă s-a atins o masă critică în acest sens – au înțeles că din conviețuirea cvasi-statului palestinian cu puternicul stat israelian, primul va fi din ce în ce mai slăbit. Pentru acești cetățeni două lucruri sunt clare: în primul rând, faptul că autoritățile palestiniene nu vor putea asigura stabilitate și prosperitate pentru cetățenii pe care îi reprezintă. În al doilea rând, dorința de a trăi într-un singur stat democratic, cel israelian, cu condiția abandonării de către acesta a discriminării pe criterii etno-religioase”, a mai precizat cercetătorul.

11 zile de război sau un război perpetuu?

Deși nu au fost desfășurate armate și nu s-au confruntat direct trupe militare, conflictul dintre cele două state poate fi catalogat drept război, mai ales dacă ne gândim la cum au primit oamenii din zonă rachetele și distrugerile însemnate.

Citeste si:
Palestinienii și israelienii se acuză reciproc de genocid la ONU
Palestinienii și israelienii...

”Întrebarea de fond e dacă vorbim despre sentimentul unui război perpetuu, sentiment împărtășit atât de palestinieni, cât și de cetățenii israelieni. Percepția, în cazul majorității palestinienilor din teritoriile ocupate, e aceea de război permanent”, a mai spus Dumitrescu.

În plus, Fâșia Gaza a fost declarată zonă nelocuibilă de către Organizația Națiunilor Unite. Rata șomajului este de 43%, 80% dintre locuitori sunt dependenți de ajutoarele internaționale, iar 97% este rata de contaminare a resurselor de apă. De asemenea, peste 75% dintre veniturile statului palestinian provin de la statul israelian.

În Cisiordania, statul palestinian nu controlează resursele de apă din zonă, calificate de statul israelian ca resurse strategice.

”Aproximativ 75% dintre cei 300.000 de palestinieni care trăiesc aici sunt afectați de sărăcie relativă, adică trăiesc cu o apăsătoare grijă a zilei de mâine. Neajunsul este că un număr semnificativ de cetățeni israelieni, și nu mă refer aici doar la cei radicalizați politic, împărtășesc același sentiment, al unui conflict permanent între Israel și autoritățile palestiniene”, a explicat cercetătorul.

Citeste si:
Israel vs. Hamas: A intrat în vigoare acordul de încetare a focului
Israel vs. Hamas: A intrat în...

Sursa Video: CNN/ Youtube

În acest sens, Dumitrescu menționează că soluția pentru rezolvarea disputei stă în mâinile celor două entități statale și că este foarte puțin probabil ca acestea să țină cont de sfaturile care vin din internațional.

”Trebuie remarcată personalizarea excesivă a instituțiilor politice locale de către liderii palestinieni, precum și tensiunile insurmontabile dintre Fatah și Hamas. În aceste condiții, capacitatea de negociere politică a unei „părți palestinieneˮ, care în realitate este puternic divizată, este extrem de scăzută”, a mai precizat acesta.

Mai sunt valabile Acordurile de la Oslo, din 1993?

Teama analiștilor și a specialiștilor în resurse umane este că războiul a pus sub semnul întrebării valabilitatea și însemnătatea Acordurilor de la Oslo, care stipulau coexistența celor două state: Palestina și Israel. Ei bine, situația actuală e caracterizată de o pace formală, care poate cădea tentației războiului oricând. Vorba aceea, de la dragoste la ură este doar un singur pas sau o singură rachetă, în cazul de față.

”În pofida armistițiului recent, de acum câteva zile, conflictul va continua sub forma unei „păci belicoaseˮ, mai ales în condițiile în care ostilitățile recente au pus sub semnul întrebării – sper că nu definitiv! – Acordurile de la Oslo, respectiv soluția coexistenței celor două state. În plus, dincolo de interesele politice, care țin de formarea unui nou cabinet, premierul Netanyahu este preocupat acum și de securitatea și prosperitatea cetățenilor israelieni. Iar asta implică distrugerea infrastructurii strategice deținute de Hamas”, a completat Dumitrescu.

Puterea diplomației: Rusia, Iran și Israel

Rusia nu pierde timpul în a câștiga teren în Orientul Mijlociu. Iar în prezent, forța sa diplomatică din regiune ajută la stabilirea unor acorduri de pace.

”Capacitatea Moscovei de a dialoga eficient și cu Israelul, și cu Iranul poate reduce o eventuală „inflamareˮ provocată de dosarul palestinian în Orientul Mijlociu, aspect care ar putea acutiza sentimentul „abandonului politicˮ printre palestinienii din teritoriile ocupate. Nu cred însă că e cazul să ne ante-pronunțăm în această chestiune”, a precizat cercetătorul.

De asemenea, anul trecut, în epoca post-Camp David, inaugurată de Primăvara Arabă din 2011, Israelul a semnat acorduri diplomatice cu Emiratele Arabe Unite și Bahreinul. Iar Egiptul a mediat zilele trecute încetarea ostilităților dintre Hamas și trupele israeliene. Prin urmare, imaginea pe care o știam despre Orientul Mijlociu începe să prindă un contur favorabil.

Nu în ultimul rând, să nu uităm de contextul deosebit pe care îl traversăm și anume, pandemia, care a avut și ea un mini impact asupra evoluției disputei.

”Contextul pandemic, dublat de abilitatea diplomației israeliene de a negocia cu diferite state din Orientul Mijlociu, poate bloca reverberațiile regionale ale conflictului. Mai important, însă, este impactul ostilităților asupra Acordului de la Oslo, respectiv asupra soluției coexistenței celor două state. E de văzut cum va arăta, în cazul în care chiar va apărea, un acord post-Oslo”, a conchis Lucian Dumitrescu.

Luptele dintre cele două entități statale au început pe 10 mai, după săptămâni de acumulare a tensiunilor iudeo-palestiniene în Ierusalimul de Est care au culminat cu ciocniri pe un loc sfânt reclamat atât de musulmani cât și de evrei. Hamas a lansat rachete după ce a avertizat Israelul să se retragă de pe respectivul spațiu, declanșând replicile forțelor evreiești.

Sursa foto: Agerpres FOTO

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri