Chiar dacă războiul din Ucraina se va termina, sancțiunile economice impuse Rusiei trebuie păstrate până când va avea loc o schimbare de regim, iar o schimbare de regim nu înseamnă neapărat doar schimbarea lui Vladimir Putin, trebuie să ne amintim că după plecarea lui Stalin, gulagul a rămas, precizează Kersti Kaljulaid, fostă președintă a Estoniei în perioada 2016-2021, într-un interviu acordat wall-street.ro.
La finalul lunii septembrie, Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, avertiza că a lua în serios declarațiile lui Putin este un semn de „înțelepciune politică”, nu de slăbiciune. Declarațiile veneau la puțin timp după ce liderul de la Kremlin amenința din nou cu folosirea armelor nucleare pentru a-și apăra teritoriul, într-un discurs ținut cu ocazia mobilizării parțiale a populației.
Kersti Kaljulaid, fostă președintă a Estoniei, este și ea de părere că Putin trebuie luat în serios, însă întrebarea este „ce facem după ce îi luăm în serios declarațiile?”
„Să încercăm să negociem cu el (Vladimir Putin n.r.) nu are niciun sens, pentru că nu își respectă cuvântul dat. Nu respectă angajamentele Rusiei luate de-a lungul timpului, cum ar fi cele din Acordul de la Budapesta. Trebuie să-i luăm în serios declarațiile și să fim uniți și pregătiți pentru lucruri la care nu ne-am aștepta să se întâmple”, precizează fosta președintă a Estoniei.
Citeste si:
Ea adaugă faptul că nu trebuie să facem concesii în fața regimului condus de Vladimir Putin.
”Rusia este o țară care seamănă din ce în ce mai mult cu Coreea de Nord. Prefăcându-se că nu este așa, nu înseamnă că lucrurile vor arăta mai bine. Treaba noastră este să stăm uniți, să scăpăm de dependența energetică față de Rusia și să oferim Ucrainei tot ce are nevoie pentru a câștiga acest război”, adaugă fosta președintă a Estoniei.
La începutul lunii octombrie, Uniunea Europeană a aprobat un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, văzute drept răspuns la amenințările nucleare ale lui Vladimir Putin, mobilizarea parțială și anexarea unor regiuni din Ucraina.
Sancțiunile includ mai multe restricții ce vizează comerțul cu Rusia, în ceea ce privește produsele de oțel și tehnologie, precum și o plafonare a prețului petrolului pentru livrările de țiței rusesc pe mare către țările terțe. Fosta președintă a Estoniei consideră că acesta sancțiuni trebuie păstrate inclusiv după finalizarea războiului.
Citeste si:
„Chiar dacă războiul din Ucraina se va termina, sancțiunile economice impuse Rusiei trebuie păstrate până când va avea loc o schimbare de regim, iar o schimbare de regim nu înseamnă neapărat doar schimbarea lui Vladimir Putin. Trebuie să ne amintim că după plecarea lui Stalin, gulagul sovietic a rămas. Rusia trebuie să recunoască tot ceea ce a făcut, să fie judecați cei răspunzători și să plătească reparații. As adăuga aici si rezolvarea problemelor din Georgia și Transnistria” precizează Kaljulaid.
Printre ultimele evenimente care au avut în războiul din Ucraina, se numără și o campanie de bombardamente rusești asupra infrastructurii energetice a țării, desfășurată în dimineața zilei de 10 octombrie. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a precizat că „loviturile ruse cu zeci de rachete și drone iraniene Shahed au vizat Ucraina de la nord la sud și de la est la vest, lovind capitala Kiev, precum și regiunile Hmelnițki, Liov, Dnipro, Vinița, Zaporojie, Sumî, Harkov și Jitomir”.
Citeste si:
Kersti Kaljulaid, fostă președintă a Estoniei în perioada 2016-2021, a fost unul dintre speakerii The Parliamentarian – Private Sector Forum, organizat în București pe 1 octombrie.
Sursa foto: paparazzza / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
